Suplimente în sarcină – care sunt necesare și pe care să le eviți

Suplimentele în sarcină sunt preparate care completează acei nutrienți pe care este greu să îi asiguri doar din alimentație. Se recomandă în primul rând acidul folic, de obicei vitamina D, iar când aportul alimentar de iod este insuficient – și iodul; uneori DHA. Fierul se ia doar atunci când indică analizele, iar majoritatea „complexelor pentru gravide” nu sunt necesare. Suplimentele nu înlocuiesc o alimentație sănătoasă, iar alegerea lor o stabilește medicul care îți urmărește sarcina sau moașa.

În acest articol explicăm care substanțe au o justificare confirmată, când să începi, cât timp să le iei, ce să eviți și de ce „natural” nu înseamnă întotdeauna „sigur”. Menționăm câteva valori generale din recomandările actuale, dar recomandările societăților științifice sunt actualizate periodic, iar nevoile individuale pot fi diferite – despre cantități decide întotdeauna medicul. Nu indicăm niciun preparat anume.

Trebuie să iei suplimente în sarcină?

Nu pe toate, dar câteva da. O femeie sănătoasă, care mănâncă variat, are nevoie de puține suplimente, însă există nutrienți pe care alimentația de obicei nu îi acoperă suficient: acidul folic, vitamina D și adesea și iodul. Restul depinde de alimentație, de rezultatele analizelor, de boli și de medicamentele pe care le iei.

Alimentația din sarcină (vezi alimentația în sarcină) acoperă cea mai mare parte din necesar, dar este rezonabil să stabilești împreună cu medicul un plan individual, mai ales dacă ai o boală cronică, ai o dietă vegană, ai suferit o operație bariatrică, ai o sarcină multiplă sau ai deficiențe la analize.

Ce suplimente în sarcină sunt recomandate? Prezentare generală

Substanța	Cine o ia de obicei	Observații
Acid folic	practic toate femeile care planifică o sarcină și în primul trimestru	doză mai mare la femeile din grupele de risc – o stabilește medicul
Vitamina D	majoritatea femeilor	cantitatea depinde de recomandările actuale și, eventual, de rezultatul analizei
Iod	majoritatea femeilor, dacă nu există contraindicații tiroidiene	în bolile tiroidei decide medicul
DHA (omega-3)	femeile care mănâncă puțin pește sau nu îl au deloc în alimentație	varianta din alge pentru vegane
Fier	doar în caz de deficit sau de anemie	decizie pe baza hemoleucogramei și a feritinei
Vitamina B12	veganele și unele vegetariene	suplimentarea este necesară în dieta vegană

Acidul folic – de când și cât timp?

Acidul folic reduce riscul de malformații ale tubului neural la copil, cum este spina bifida. Se recomandă să începi să îl iei cu cel puțin câteva săptămâni înainte de concepție și să continui cel puțin până la sfârșitul primului trimestru, pentru că tubul neural se închide foarte devreme – înainte ca multe femei să afle că sunt însărcinate. De aceea este unul dintre cele mai importante lucruri din planificarea sarcinii.

Doza profilactică standard este o cantitate mică, de ordinul a 0,4 mg pe zi. La femeile din grupele de risc – după o sarcină anterioară cu malformație a tubului neural, cu diabet, obezitate, boli intestinale cu tulburări de absorbție sau care iau unele medicamente antiepileptice – medicul recomandă o doză mult mai mare. Nu o mări pe cont propriu.

Unele femei au tulburări ale metabolismului folaților, iar medicul poate propune forma activă de folat. Aceasta este o decizie individuală. Acidul folic face parte din vitaminele din grupul B – despre această familie scriem mai pe larg în articolul vitaminele din grupul B.

Vitamina D în sarcină

La latitudinile noastre, pielea nu produce suficientă vitamină D în cea mai mare parte a anului, iar alimentația furnizează puțină. Recomandările actuale indică suplimentarea la femeile însărcinate, iar o valoare tipică este de ordinul a 1500–2000 de unități internaționale pe zi, în funcție de recomandările în vigoare și de greutatea corporală. Confirmă acest lucru cu medicul, iar în caz de îndoieli sau boli se poate determina concentrația din sânge.

Vitamina D participă la metabolismul calciului și la dezvoltarea oaselor, iar deficitul ei se asociază cu o mineralizare mai slabă a scheletului. Supradozajul este posibil, mai ales când combini mai multe preparate, așa că adună dozele din toate sursele. Mai multe despre familia vitaminelor A, D, E și K găsești în articolul vitaminele liposolubile.

Iodul – pentru tiroidă și pentru creierul copilului

Iodul este necesar pentru producerea hormonilor tiroidieni, iar aceștia sunt indispensabili dezvoltării corecte a creierului copilului. În sarcină necesarul crește. Alimentația (sare iodată, pește de mare, lactate) adesea nu este suficientă, de aceea se recomandă de obicei suplimentarea la nivelul de aproximativ 150–200 de micrograme pe zi, în total din preparate, dacă nu există contraindicații.

Contraindicațiile se referă la unele boli tiroidiene, de exemplu hipertiroidia sau o boală autoimună activă. Dacă ai o boală de tiroidă diagnosticată, nu decide singură în privința iodului. Simptomele tulburărilor de funcționare a tiroidei sunt descrise în articolul simptomele unei tiroide bolnave.

DHA și acizii omega-3

Acidul docosahexaenoic (DHA) participă la dezvoltarea creierului și a organului vederii la copil. Sursa principală este peștele gras de mare, consumat regulat, dar din specia potrivită, pentru că peștii răpitori mari pot conține mult mercur. Dacă mănânci puțin pește sau deloc, medicul poate recomanda un supliment cu ulei de pește sau din alge (pentru vegane).

Alege un produs cu calitate confirmată și verifică câtă DHA conține o porție. Nu toate produsele „omega-3” conțin DHA; unele au doar acid ALA din plante, care se transformă doar într-o mică măsură în DHA.

Fierul – doar atunci când este necesar

În sarcină crește volumul sângelui și necesarul de fier, dar nu orice femeie are nevoie de supliment. Decizia se bazează pe analizele de sânge (hemoleucogramă, adesea feritină), nu pe cum te simți. Oboseala, paloarea sau palpitațiile pot avea multe cauze.

Fierul luat fără nevoie provoacă constipație, greață și dureri abdominale, iar excesul lui este dăunător. Dacă medicul diagnostichează anemie prin deficit de fier, va alege preparatul, modul de administrare și durata tratamentului. Fierul se absoarbe mai bine împreună cu vitamina C și mai slab cu cafeaua, ceaiul, lactatele și preparatele cu calciu luate în același timp. În caz de constipație după fier, vezi articolul constipația în sarcină.

Dar calciul, magneziul, probioticele și multivitaminele?

• Calciul – cu o alimentație care include lactate sau băuturi vegetale îmbogățite, de obicei nu este necesar ca supliment. Medicul îl poate recomanda când aportul alimentar este mic sau în anumite indicații.
• Magneziul – crampele la gambe nu înseamnă întotdeauna deficit; dovezile privind eficiența suplimentării sunt limitate, iar excesul poate provoca diaree. Decizia aparține medicului.
• Vitamina B12 – importantă pentru persoanele cu dietă vegană și pentru unele vegetariene, precum și după unele operații ale tubului digestiv.
• Probioticele – nu există dovezi convingătoare ale unor beneficii de rutină într-o sarcină sănătoasă; nu sunt necesare.
• Preparatele multivitaminice pentru gravide – pot fi comode, dar conțin adesea nutrienți pe care îi iei deja separat. Uneori conțin prea puțin iod, DHA sau vitamina D ori prea mult din alt nutrient. Verifică compoziția.
• Colina, seleniul, zincul – cu o alimentație variată, de obicei nu necesită suplimentare separată; în situații speciale decide medicul. Despre oligoelemente citești în articolul microelementele.

Ce trebuie evitat în suplimentarea din sarcină?

• Excesul de vitamina A – cantitățile mari sub formă de retinol (din suplimente și din ficat) pot dăuna dezvoltării copilului. Ia-o doar la recomandarea medicului. Beta-carotenul din legume este sigur.
• Preparatele din plante și „naturale” – siguranța multor plante în sarcină nu este documentată, iar unele pot provoca contracții uterine, pot influența tensiunea arterială sau coagularea sângelui ori pot intra în interacțiune cu medicamentele. Acest lucru se aplică și amestecurilor „pentru imunitate”, „de curățare” și pentru slăbit.
• Megadozele de vitamine și minerale – mai mult nu înseamnă mai bine, iar o parte dintre vitamine se acumulează în organism.
• Suplimentele fără compoziție clară, din surse nesigure, care promit „detoxifiere”, „curățare” sau prevenirea malformațiilor congenitale.
• Folosirea simultană a mai multor preparate cu compoziție asemănătoare, de exemplu multivitamine și, separat, vitamina D și acid folic, fără a verifica suma.

Mai multe despre medicamente, plante și regulile generale de siguranță: medicamente în sarcină. Despre una dintre plantele folosite des în caz de greață – ghimbirul – citești separat.

Pot suplimentele să înlocuiască o alimentație sănătoasă?

Nu. Suplimentul furnizează nutrienți izolați, iar mâncarea – și fibre, proteine, grăsimi și sute de compuși pe care o tabletă nu îi poate înlocui. În caz de greață puternică sau de alimentație restrânsă, suplimentele pot ajuta, dar nu ar trebui să fie sursa principală de nutrienți.

Ține cont și de produsele îmbogățite, precum sarea iodată, precum și de băuturile vegetale cu calciu sau vitamina B12 adăugate. Când îți alcătuiești schema de suplimente, trebuie luate în calcul și aceste surse.

Pot suplimentele să interacționeze cu medicamentele?

Da. Fierul, calciul și magneziul pot reduce absorbția unor medicamente, de exemplu a hormonilor tiroidieni sau a unor antibiotice, de aceea se iau la ore diferite din zi. Plantele și produsele „naturale” sunt uneori și mai puțin previzibile. Informează întotdeauna medicul și farmacistul despre tot ce iei – inclusiv în perioada de după naștere (vezi lehuzia).

Când să iei suplimentele – la ce oră din zi și cum?

Ora din zi contează mai ales pentru fier și pentru unele medicamente. Preparatele vitaminice liposolubile, cum este vitamina D, este mai bine să le iei la o masă care conține grăsime. Dacă tabletele îți accentuează greața, încearcă să le iei la masă sau seara, nu pe stomacul gol. Dacă în primul trimestru capsulele mari îți fac probleme, întreabă medicul despre o altă formă – nu le opri pe cont propriu, mai ales acidul folic. Sfaturi pentru femeile cu greață sunt descrise în articolul greața în sarcină.

Cum abordezi înțelept suplimentarea? Listă de verificare

1. Înainte de a începe să iei orice, întreabă medicul care îți urmărește sarcina, moașa sau farmacistul – inclusiv despre preparatele disponibile fără rețetă.
2. Adu la vizită lista cu tot ce iei, împreună cu dozele.
3. Citește compoziția și conținutul fiecărei substanțe, ca să eviți dublările și depășirea cantităților sigure.
4. Păstrează preparatele, mai ales cele cu fier, departe de copii – intoxicația cu fier la copiii mici este periculoasă.
5. La vizitele următoare discută dacă planul mai este necesar; adesea se schimbă de la un trimestru la altul. Analizele care îl pot corecta sunt descrise în articolul analizele în sarcină.

Suplimentele după naștere și în timpul alăptării

Suplimentarea continuă adesea și în perioada alăptării, dar poate diferi de cea din sarcină. Vitamina D rămâne importantă, iar în dieta vegană și vitamina B12; nevoile se pot schimba și în funcție de recomandările medicului. Regulile privind lactația le descriem în articolul alăptarea. Un ghid de ansamblu pentru lunile următoare găsești în textul sarcina lună cu lună.

Când mergi urgent la medic?

Contactează medicul sau mergi la spital (în cazurile urgente sună la serviciul de urgență, numărul 112) dacă după administrarea unui preparat apar:

• erupție pe piele, umflarea feței sau a buzelor, dificultăți de respirație, respirație șuierătoare – aceasta poate fi o reacție alergică,
• vărsături severe, dureri abdominale accentuate, scaun cu sânge sau negru,
• amețeli, leșin, palpitații, convulsii,
• sângerare vaginală sau durere abdominală puternică,
• luarea accidentală a unei cantități prea mari din orice preparat – sună medicul sau un centru de toxicologie.

Cele mai frecvente întrebări și mituri despre suplimentele în sarcină

Trebuie să iau un preparat „pentru gravide”? Nu ești obligată, dar astfel de preparate pot fi comode, dacă formula lor corespunde nevoilor tale. Important este ce conțin, nu ce scrie pe ambalaj.

O doză mai mare înseamnă o protecție mai bună? Nu. Pentru majoritatea nutrienților există limite superioare sigure, iar excesul de vitamina A și de alți nutrienți poate fi dăunător.

Poate un supliment să „înlocuiască” analizele? Nu. Deficiențele se verifică prin analize, nu se presupun luând preparate pentru orice eventualitate.