Constipația – simptome, cauze și când mergeți la medic

Constipația înseamnă eliminarea dificilă, rară sau incompletă a scaunului: scaunul este tare și uscat, trebuie să împingeți mult în timpul defecației sau, după toaletă, rămâne senzația că intestinul nu s-a golit complet. Nu există un număr „corect” unic de scaune pe zi. Unele persoane sănătoase au scaun de mai multe ori pe zi, altele o dată la două–trei zile și nu e nimic îngrijorător în asta, dacă se petrece fără efort și fără durere.

Constipația se numără printre cele mai frecvente suferințe ale aparatului digestiv. Apare la copii și la adulți, mai des la femei și la persoanele în vârstă. Cel mai adesea are cauze „obișnuite”: puține fibre, puțină mișcare, ignorarea nevoii de a merge la toaletă, stres, medicamente. Uneori însă este primul semnal al unei boli, de aceea este important să știți ce simptome necesită investigații. Acest articol este materialul principal pe temă: explică ce este constipația, cum o recunoașteți, de unde apare și ce riscuri are. Metodele de tratament le-am descris separat, în textul Constipația – tratament: dietă, remedii casnice și laxative.

Ce este constipația și de când vorbim despre ea?

Vorbim despre constipație atunci când eliminarea scaunului este dificilă sau rară și provoacă suferință. Contează nu doar de câte ori pe săptămână mergeți la toaletă, ci și cum decurge defecația propriu-zisă: dacă necesită efort, dacă scaunul este tare și dacă după toaletă vă simțiți ușurat.

Medicii folosesc criteriile convenționale de la Roma. Constipația funcțională se diagnostichează atunci când, timp de cel puțin câteva luni, în cel puțin un sfert dintre defecații, apar cel puțin două dintre următoarele simptome:

• necesitatea unui efort intens de împingere,
• scaun tare sau în bucăți mici, dure,
• senzația de golire incompletă,
• senzația de blocaj în zona anală, care împiedică eliminarea scaunului,
• necesitatea de a vă ajuta cu mâna sau de a apăsa perineul,
• mai puțin de trei scaune spontane pe săptămână.

În plus, scaunul este rareori moale fără folosirea laxativelor. Constipația de scurtă durată, de exemplu în călătorie, după o schimbare a alimentației sau în timpul unei boli, se numește acută sau trecătoare. Când persistă luni de zile, vorbim despre constipație cronică.

Scara Bristol – cum vă evaluați propriul scaun?

Un instrument util este scara Bristol, care împarte scaunele în șapte tipuri după formă și consistență. Ea permite să apreciați cât de repede avansează conținutul intestinal prin colon: cu cât stagnează mai mult acolo, cu atât se absoarbe mai multă apă și cu atât scaunul devine mai tare.

Tip	Aspect	Ce înseamnă de obicei
1	Bobițe dure separate, ca niște nuci	Tranzit lent, constipație evidentă
2	Formă de cârnat, dar cu bucăți aglomerate	Constipație, scaun tare
3	Cârnat cu crăpături la suprafață	Tranzit normal sau ușor lent
4	Cârnat neted și moale sau în formă de șarpe	Scaun normal
5	Bucăți moi cu margini bine conturate	Tranzit destul de rapid
6	Bucăți păstoase cu margini zdrențuite	Tranzit prea rapid
7	Apos, fără bucăți solide	Diaree

Tipurile 1 și 2 sugerează constipație. Merită să le urmăriți, dar nu e nevoie să faceți din asta un ritual zilnic – este suficient să observați dacă scaunul se schimbă pe o perioadă mai lungă.

Care sunt simptomele constipației?

Cele mai evidente simptome sunt scaunele rare și scaunul tare, uscat. Mai rar se întâmplă ca cineva să aibă scaun zilnic, dar de fiecare dată în cantitate mică, cu efort mare și cu senzația că golirea nu a fost completă. Și aceasta este constipație, chiar dacă nu ține de numărul vizitelor la toaletă.

De obicei apar și alte suferințe:

• senzație de plenitudine și de greutate în partea inferioară a abdomenului, balonare și eliminare excesivă de gaze,
• dureri sau crampe abdominale, care adesea scad după defecație,
• scăderea poftei de mâncare și senzația rapidă de sațietate,
• greață, stare generală proastă, iritabilitate,
• durere în zona anusului la eliminarea unui scaun tare,
• dâre de sânge roșu-aprins pe scaun sau pe hârtia igienică.

Sângele după defecație este uneori consecința unei mici fisuri anale sau a hemoroizilor, dar nu trebuie presupus din start. Orice sângerare anală care apare pentru prima dată sau se repetă necesită evaluare medicală.

Constipația cu pseudodiaree – un simptom atipic

Când masele fecale dure stagnează îndelung în rect, poate apărea un simptom paradoxal: scaun apos sau păstos care se scurge pe lângă masa acumulată. Pacientul are impresia de diaree, deși în realitate este constipație. Se întâmplă mai des la persoanele în vârstă, la bolnavii imobilizați la pat și la copii. Tratarea diareei într-o asemenea situație ar agrava problema, de aceea este atât de important diagnosticul corect.

Cum decurge o defecație normală și unde poate apărea o problemă?

Ca să înțelegeți de unde apare constipația, merită să știți cum funcționează colonul. Conținutul digestiv ajunge aici sub formă de păstă lichidă. În colon se absorb apa și electroliții, iar resturile alimentare se îngroașă treptat, formând scaunul. Valuri de contracții ale mușchilor intestinului, numite peristaltism, îl împing spre rect. De câteva ori pe zi, de obicei după masă, apar contracții mai puternice, care mută scaunul în ultima porțiune a intestinului.

Când rectul se destinde, apare senzația de nevoie de scaun. Pentru defecație este nevoie de coordonare: mușchii abdomenului și diafragma cresc presiunea, sfincterul anal și mușchii planșeului pelvin se relaxează, iar unghiul dintre rect și canalul anal se îndreaptă. Constipația poate avea, așadar, trei mecanisme diferite:

• Tranzit intestinal prea lent – scaunul înaintează prea încet prin colon și se întărește.
• Tulburări ale evacuării – intestinul funcționează normal, dar eliminarea scaunului este blocată de o lucrare anormală a mușchilor planșeului pelvin (așa-numita disinergie) sau de o sensibilitate prea slabă a rectului.
• Constipație cu timp de tranzit normal – scaunul avansează în ritm normal și totuși pacientul simte suferință; adesea se încadrează în tabloul sindromului colonului iritabil.

Această împărțire are importanță practică. La persoanele cu disinergie, planșeul pelvin, în loc să se relaxeze, se strânge în timpul efortului de defecație. O astfel de constipație nu se ameliorează prin creșterea cantității de fibre, uneori chiar se agravează, și necesită alt tratament decât constipația prin tranzit lent.

Ce provoacă constipația?

De obicei acționează mai mulți factori deodată. Cei mai frecvenți sunt:

• cantitatea mică de fibre în alimentație – scaunul este atunci mai mic, mai tare și stimulează mai slab intestinul (vezi Fibrele alimentare: ce sunt, efecte, surse și dietă),
• prea puține lichide, mai ales când creșteți în același timp cantitatea de fibre,
• activitatea fizică redusă și statul culcat îndelungat, de exemplu în boală,
• ignorarea nevoii de scaun – din grabă, din lipsa accesului la toaletă sau din reticența de a o folosi în afara casei; în timp, reflexul slăbește,
• schimbarea stilului de viață: călătorie, loc de muncă nou, stres, schimbarea orelor de masă,
• sarcina – contribuie hormonii și presiunea uterului (constipația în sarcină),
• tulburările de coordonare a mușchilor planșeului pelvin,
• sindromul colonului iritabil în forma cu predominanța constipației (sindromul colonului iritabil: simptome, diagnostic și tratament),
• vârsta înaintată – tranzit mai lent, mobilitate mai mică, mai multe medicamente luate.

Constipația, stresul și emoțiile

Intestinul este strâns legat de sistemul nervos, de aceea emoțiile îi influențează funcționarea. La unele persoane stresul accelerează tranzitul și provoacă diaree, la altele, dimpotrivă, îl încetinește. Anxietatea, depresia și tensiunea cronică favorizează constipația, și pentru că schimbă ritmul zilei, al mesei și al mișcării. Asta nu înseamnă că constipația este „doar în cap”. Suferința este reală, iar psihicul este unul dintre factori, nu singura explicație.

Constipația după schimbarea mediului și în călătorie

Multe persoane observă constipație în vacanță sau în deplasare. Se adună mai multe lucruri deodată: ore diferite de masă, mai puține fibre, mai puțină apă, statul mai îndelungat în mașină sau în avion și reticența de a folosi toalete necunoscute. De obicei trece după revenirea la ritmul zilnic, iar ajută să aveți grijă să beți, să vă mișcați și să rezervați un moment liniștit la toaletă după micul dejun.

Ce boli și ce medicamente provoacă constipație?

Constipația poate fi secundară, adică poate rezulta dintr-o altă problemă de sănătate. Merită luată în considerare mai ales atunci când a apărut brusc, se accentuează sau este însoțită de alte simptome.

Grupa de cauze	Exemple
Boli hormonale și metabolice	hipotiroidism (simptomele bolilor tiroidei), diabet, tulburări ale concentrației de calciu și potasiu din sânge
Boli neurologice	boala Parkinson, scleroza multiplă (primele simptome ale sclerozei multiple), leziuni ale măduvei spinării, accident vascular cerebral
Boli ale intestinului însuși	îngustarea sau tumora colonului, diverticuli cu complicații, stare după operații abdominale, aderențe
Boli ale zonei anale	fisură anală, hemoroizi avansați, prolaps rectal
Altele	depresie, tulburări de alimentație, deshidratare, imobilizare îndelungată

Medicamente care pot provoca constipație

Unele medicamente încetinesc intestinul sau îngroașă scaunul. Cel mai des sunt:

• analgezicele opioide, care provoacă constipație la majoritatea celor care le iau,
• unele antidepresive și antipsihotice,
• medicamentele cu efect anticolinergic, de exemplu cele folosite în incontinența urinară, unele antihistaminice,
• preparatele de fier și de calciu,
• unele medicamente pentru hipertensiune (de exemplu verapamilul) și antiacidele cu săruri de aluminiu sau de calciu,
• folosirea îndelungată și excesivă a laxativelor stimulante.

Nu opriți medicamentele pe cont propriu. Dacă bănuiți că a început constipația după introducerea unui preparat nou, spuneți-i medicului sau farmacistului. Adesea se poate găsi un înlocuitor sau se poate adăuga un tratament de susținere blând.

Este constipația periculoasă?

Constipația de scurtă durată de obicei nu este periculoasă, deși poate fi foarte supărătoare. În schimb, constipația cronică netratată poate duce la complicații, iar în cazuri rare este un simptom al unei boli grave.

Complicațiile constipației

• Hemoroizi și fisuri anale – apar din cauza efortului îndelungat de împingere și a scaunului tare.
• Fecaloame – mase dure care stagnează în rect și pe care pacientul nu le poate elimina singur. Pot da scurgerea deja menționată de scaun lichid și incontinență fecală.
• Prolapsul mucoasei rectale – la un efort foarte îndelungat și intens.
• Pierderea sensibilității rectului – un rect permanent destins de scaunul care stagnează semnalează mai slab nevoia de defecație, deci constipația se agravează.
• Tulburări ale căilor urinare – un rect plin poate comprima vezica urinară și îngreuna urinarea, mai ales la copii și la persoanele în vârstă.
• Ocluzia intestinală – o complicație rară, dar periculoasă, care necesită ajutor de urgență.

Constipația și toxinele – ce este un mit?

Este larg răspândită părerea că constipația „intoxică organismul” și că acesta trebuie „curățat”. Nu există dovezi pentru asta. Starea proastă în constipație provine din destinderea intestinului, din stagnarea scaunului și din perturbarea activității sistemului nervos intestinal, și nu din circulația toxinelor în sânge. Pe această convingere se bazează multe cure de curățare, spălături intestinale și amestecuri de plante. Mai multe despre ce se știe cu adevărat găsiți în articolul Curățarea organismului de toxine – fapte și mituri.

Când constipația necesită o vizită la medic?

Adresați-vă medicului de familie atunci când constipația durează mai mult de câteva săptămâni în ciuda schimbărilor în alimentație și în stilul de viață, reapare fără un motiv clar sau necesită folosirea continuă a laxativelor. Consult este necesar și în cazul constipației apărute brusc după vârsta de 50 de ani sau care a schimbat ritmul obișnuit al defecațiilor.

Semne de alarmă

O evaluare urgentă necesită mai ales următoarele simptome care însoțesc constipația:

• sânge în scaun sau scaun negru, ca smoala,
• scădere în greutate neintenționată,
• anemie descoperită la analize, paloare, slăbiciune,
• scaun subțire, „în formă de creion”, care persistă mult timp,
• cancer de colon sau boală inflamatorie intestinală în familie,
• dureri abdominale persistente, în creștere,
• constipație de la naștere sau din copilăria mică.

Când chemați ajutor imediat?

Chemați imediat ajutor (112) sau mergeți la camera de gardă a unui spital atunci când constipația este însoțită simultan de durere abdominală puternică și în creștere, vărsături, abdomen balonat și dur și absența eliminării de gaze. Acestea pot indica o ocluzie intestinală, o stare de urgență care necesită tratament în spital. Nu încercați atunci să vă „curățați” cu medicamente.

Cum stabilește medicul cauza constipației?

Baza este discuția. Medicul va întreba când a început constipația, cum arată scaunul, cât de des și cu ce efort îl eliminați, ce medicamente luați, ce mâncați și beți și dacă în familie au existat boli intestinale. Poate fi util să notați timp de câteva zile defecațiile și aspectul scaunului după scara Bristol.

Apoi se face examenul abdomenului și, de obicei, și examenul zonei anale și al rectului cu degetul (tușeul rectal). Acesta permite descoperirea hemoroizilor, a fisurilor, a maselor fecale acumulate, evaluarea tonusului sfincterului și a eventualelor tulburări de funcționare a planșeului pelvin. Deși multe persoane se tem de el, este rapid și oferă informații foarte valoroase.

Ce investigații pot fi recomandate?

• Analize de sânge – hemoleucograma, hormonul tireostimulant (TSH), glicemia, calciul și electroliții; permit excluderea anemiei, a hipotiroidismului și a tulburărilor metabolice.
• Colonoscopia – se recomandă în prezența semnelor de alarmă, după vârsta de 50 de ani în caz de constipație nouă, în caz de istoric familial sau când tratamentul anterior nu ajută.
• Investigații funcționale – în constipația rezistentă la tratament se evaluează timpul de tranzit intestinal, funcția mușchilor planșeului pelvin (manometria anorectală) și uneori se efectuează defecografia.

Rareori este nevoie de toate aceste investigații. La majoritatea persoanelor cu constipație nouă, necomplicată, fără semne de alarmă, medicul începe cu discuția, cu examenul și cu încercarea de tratament prin schimbarea obiceiurilor.

Constipația în situații speciale

Constipația la copii

Constipația este foarte frecventă la copii, mai ales în perioada deprinderii cu olița și după intrarea la grădiniță. La majoritatea nu există o boală în spate, dar netratată se poate fixa, pentru că, după o defecație dureroasă, copilul începe să se teamă și își reține scaunul. Regulile de abordare la copii diferă de cele de la adulți, mai ales în privința medicamentelor. Le descriem în articolul Constipația la copii: cauze, simptome și cum îi ajutați.

Constipația în sarcină

În sarcină constipația este frecventă, pentru că hormonii relaxează mușchii intestinului, iar uterul în creștere comprimă intestinul. În plus, o pot accentua preparatele de fier. Abordarea este mai prudentă decât de obicei și include în primul rând dieta, lichidele și mișcarea. Detalii: Constipația în sarcină: cauze și metode sigure de a o ameliora.

Constipația la persoanele în vârstă

La vârste înaintate constipația este mai frecventă, pentru că intestinul lucrează mai lent, scade activitatea, mușchii slăbesc, iar bolnavii iau mai multe medicamente. Frecventă este și cantitatea mai mică de lichide băute. La persoanele în vârstă fecaloamele care stagnează pot fi cauza dezorientării, a durerii abdominale și a incontinenței fecale, iar scurgerea de scaun lichid este uneori luată greșit drept diaree. Constipația nouă după vârsta de 50 de ani necesită întotdeauna evaluare medicală.

Constipația și sindromul colonului iritabil

La o parte dintre persoane constipația este unul dintre simptomele sindromului colonului iritabil, în care este însoțită de durere abdominală legată de defecație și de balonare. Diagnosticul îl pune medicul după excluderea altor cauze. Tratamentul este ușor diferit față de cel al constipației funcționale obișnuite. Mai multe în articolul Sindromul colonului iritabil: simptome, diagnostic și tratament.

Prin ce se deosebește constipația de alte suferințe intestinale?

Constipația coexistă adesea cu alte probleme și poate fi ușor confundată. Lista de mai jos vă ajută să vă orientați despre ce suferințe ar putea fi vorba, dar nu înlocuiește diagnosticul medical.

• Balonarea fără schimbarea ritmului defecațiilor poate avea alte cauze decât constipația; metodele de a o ameliora le-am descris în articolul Balonarea: remedii casnice care au sens și când mergeți la medic.
• Diareea alternând cu constipația poate însemna constipație cu pseudodiaree sau sindromul colonului iritabil cu ritm alternant al defecațiilor; diareea în sine este descrisă în articolul Diareea – cauze, hidratare, tratament și când mergeți la medic.
• Bolile inflamatorii intestinale dau de obicei diaree cu sânge, dar la nivelul rectului pot provoca și senzația de nevoie de scaun fără eliminarea lui; mai multe în articolul Inflamația intestinelor: simptome, cauze și tratament.
• Bolile pancreasului provoacă mai degrabă scaune grase, urât mirositoare și durere în partea superioară a abdomenului, și nu constipație (simptomele bolilor pancreasului).
• Bolile anale, precum hemoroizii sau fisura, sunt uneori atât consecința, cât și cauza constipației, pentru că durerea la eliminarea scaunului descurajează defecația (hemoroizii – simptome și tratament).

Cum preveniți constipația?

Prevenția coincide în mare măsură cu tratamentul de bază. Regulile de mai jos reduc riscul de constipație și ajută atunci când ea a apărut deja.

1. Mâncați alimente vegetale variate: pâine integrală și crupe (hrișcă, mei, orz), legume, fructe, leguminoase, nuci și semințe. Creșteți cantitatea de fibre treptat.
2. Beți regulat pe parcursul zilei. Cu mai multe fibre aveți nevoie de ceva mai multe lichide.
3. Mișcați-vă zilnic. Nu sunt necesare antrenamente intense, este suficientă o plimbare, bicicleta sau înotul.
4. Nu amânați nevoia de scaun și formați-vă un moment fix, cel mai bine după micul dejun.
5. Folosiți toaleta liniștit, dar nu stați mult pe ea și nu împingeți cu forța. Ajută un taburet jos sub picioare.
6. Dacă luați medicamente care pot provoca constipație, discutați cu medicul despre metode de prevenire.
7. Nu abuzați de laxative, mai ales de cele stimulante.

Recomandări detaliate privind alimentația găsiți în articolul Fibrele alimentare: ce sunt, efecte, surse și dietă, iar o prezentare completă a tratamentului, inclusiv a grupelor de laxative, în textul Constipația – tratament.

Care este prognosticul în constipație?

La majoritatea persoanelor constipația funcțională poate fi bine controlată prin schimbarea obiceiurilor și, la nevoie, prin utilizarea pe termen scurt sau lung a unui medicament ales corespunzător. Constipația cronică are adesea caracter recurent: suferința revine când revin vechile obiceiuri, de aceea tratamentul trebuie privit ca o schimbare permanentă a stilului de viață, și nu ca o acțiune singulară. La un grup mai mic de pacienți, cu disinergie a planșeului pelvin sau cu tranzit foarte lent, este necesar un tratament de specialitate, de exemplu terapia prin biofeedback sau medicamente cu alt mecanism. Constipația secundară se ameliorează de obicei atunci când cauza ei poate fi tratată sau corectată.

Cele mai frecvente întrebări despre constipație

Este normal să nu merg zilnic la toaletă?

Da, dacă scaunul este moale, îl eliminați fără efort și nu aveți suferințe. Intervalul normal este larg și cuprinde atât câteva scaune pe zi, cât și unul la două–trei zile.

Provoacă laptele, bananele sau orezul constipație?

La unele persoane da, dar este o chestiune individuală. Nu există alimente care ar dăuna tuturor. Urmăriți-vă propriile reacții și nu vă bazați pe interdicții generale. Mai importantă decât alimentele luate separat este cantitatea totală de fibre și de lichide.

Poate fi vindecată constipația definitiv?

La multe persoane da, mai ales când cauza este dieta și obiceiurile. În constipația cronică este însă adesea nevoie să mențineți permanent regulile sănătoase sau un tratament de întreținere. Nu promitem o soluție rapidă, dar de obicei se poate obține o ameliorare clară.

Rezumat – cu ce începeți?

Dacă constipația este recentă și fără semne de alarmă, începeți cu schimbări simple: mai multe fibre introduse încet, băut regulat de lichide, mișcare și un moment fix pentru defecație după masă. Dacă după câteva săptămâni nu există ameliorare sau au apărut simptome îngrijorătoare, mergeți la medic în loc să apelați la alte laxative. Informații suplimentare despre tratament găsiți în articolul Constipația – tratament, iar despre situațiile speciale, în textele despre constipația la copii și constipația în sarcină.