Diabetul gestațional – analize, dietă, tratament și ce urmează după naștere

Diabetul gestațional este o tulburare a metabolismului glucidic diagnosticată pentru prima dată în sarcină, în care nivelul glucozei din sânge este crescut pentru că organismul nu produce suficientă insulină față de nevoia mărită. De obicei nu dă simptome evidente, de aceea este depistat prin teste de screening, cel mai des în al doilea trimestru.

Diagnosticul poate fi o surpriză pentru femeie și poate speria, dar diabetul gestațional este bine cunoscut și se tratează eficient. Cu o îngrijire bună și cu glicemia echilibrată, majoritatea femeilor nasc copii sănătoși. Mai jos explicăm de unde provine, cum se stabilește diagnosticul, dieta, tratamentul, controlul după naștere și ce poți face ca să te simți mai sigură.

De ce apare diabetul în sarcină?

În timpul sarcinii, placenta produce hormoni care slăbesc acțiunea insulinei, adică a hormonului care scade nivelul zahărului din sânge. Fenomenul se accentuează în al doilea și al treilea trimestru și are un sens biologic: o cantitate mai mare de glucoză poate ajunge la copilul în creștere. La majoritatea femeilor, pancreasul produce atunci mai multă insulină, iar nivelul zahărului rămâne normal. La unele, însă, insulina nu ajunge și se dezvoltă diabetul gestațional.

Nu este vina ta. Diabetul gestațional nu apare din cauză că ai „mâncat prea multe dulciuri” și poate apărea la femei slabe sau care duc un stil de viață sănătos.

Cine este mai expusă riscului de diabet gestațional?

Riscul este mai mare atunci când există, printre altele:

• supraponderalitate sau obezitate înainte de sarcină,
• diabet de tip 2 la părinți sau la frați și surori,
• diabet gestațional într-o sarcină anterioară,
• vârsta peste 35 de ani,
• nașterea în trecut a unui copil foarte mare,
• sindromul ovarelor polichistice (vezi sindromul ovarelor polichistice),
• prediabet diagnosticat înainte de sarcină,
• creștere în greutate prea mare în sarcină.

Factorii de risc nu înseamnă că vei face boala, iar absența lor nu o exclude. De aceea testele de screening se propun tuturor gravidelor, iar celor din grupa cu risc crescut adesea mai devreme.

Care sunt simptomele diabetului gestațional?

Cel mai des nu există niciun simptom. Se întâmplă ca femeia să simtă sete mărită, urinări mai frecvente sau oboseală, dar aceste suferințe apar și într-o sarcină sănătoasă și, singure, nu permit diagnosticul. Singura metodă sigură este analiza de sânge.

Setea accentuată, urinările foarte frecvente, slăbiciunea, greața sau respirația cu miros de acetonă sunt simptome la care trebuie să contactezi rapid medicul, pentru că pot indica o glicemie mare sau complicații.

Cum se depistează diabetul gestațional?

La începutul sarcinii se determină de obicei glicemia à jeun, pentru a depista un diabet preexistent. Apoi, într-o schemă tipică, între aproximativ 24 și 28 de săptămâni de sarcină se propune testul oral de toleranță la glucoză (TTGO, în engleză OGTT). La femeile din grupa cu risc crescut, testul poate fi recomandat mai devreme, iar în cazul unui rezultat normal uneori se repetă la un termen ulterior.

Testul constă în recoltarea de sânge à jeun, consumul unei soluții de glucoză și recoltări repetate după un interval stabilit. Diagnosticul se pune atunci când măcar una dintre valori depășește pragurile stabilite. Pragurile exacte și schema testului rezultă din recomandările actuale, iar intervalele de referință pot diferi în funcție de standardele adoptate și de laborator, de aceea discută rezultatul cu medicul. O privire mai largă asupra testelor de screening găsești în articolul analizele în sarcină.

Cum te pregătești pentru testul de toleranță la glucoză?

• Timp de câteva zile înainte de test mănâncă ca de obicei, nu reduce carbohidrații.
• Prezintă-te la test à jeun, conform indicațiilor unității medicale; de obicei înseamnă câteva ore fără mâncare.
• Planifică-ți timpul, pentru că testul durează câteva ore, iar în acest timp nu ai voie să mănânci și nici să te miști activ.
• Ia cu tine ceva de citit și o gustare pentru după test.

Soluția de glucoză poate fi obositoare și la unele persoane provoacă greață. Dacă o suporți foarte greu sau ai vărsături puternice în sarcină, spune-i medicului, care poate propune o altă modalitate de evaluare a glicemiei.

Cum se tratează diabetul gestațional?

Baza tratamentului o constituie schimbarea alimentației, activitatea fizică moderată și regulată și măsurarea de către tine a nivelului zahărului. Îngrijirea este de obicei asigurată de o echipă: medicul care urmărește sarcina, diabetologul și adesea un dietetician. La multe femei, aceste măsuri sunt suficiente pentru a menține glicemia în limitele stabilite.

Dieta

Nu este vorba despre înfometare sau despre o restricție drastică de calorii, pentru că în sarcină organismul are nevoie de energie și de nutrienți. Scopul este distribuirea uniformă a carbohidraților pe parcursul zilei și evitarea creșterilor bruște ale glucozei. Cel mai des se recomandă:

• 3 mese principale și 2–3 gustări mai mici, consumate la intervale regulate,
• alegerea produselor integrale, a legumelor și a leguminoaselor în locul dulciurilor, al sucurilor și al băuturilor îndulcite,
• combinarea carbohidraților cu proteine și cu grăsimi sănătoase, ceea ce încetinește creșterea glicemiei,
• o porție de carbohidrați bine tolerată la micul dejun, pentru că dimineața multe femei au valori mai mari,
• limitarea fructelor cu conținut mare de zahăr într-o porție și consumul de apă în loc de sucuri.

Meniul individual îl stabilește dieteticianul, deoarece necesarul depinde de greutatea corporală, de activitate și de evoluția sarcinii. Principiile generale ale alimentației sunt descrise în articolul alimentația în sarcină, iar despre rolul fibrelor poți citi în articolul fibrele alimentare. Ține minte că eliminarea completă a carbohidraților nu este indicată: organismul copilului are nevoie de glucoză, iar o dietă prea restrictivă poate duce la producerea de corpi cetonici.

Exemplu de împărțire a zilei

Momentul zilei	La ce să fii atentă
Micul dejun	Adesea cea mai grea masă: alege pâine integrală, ouă, brânză proaspătă de vaci, legume; evită cerealele dulci și sucurile.
A doua gustare de dimineață	O gustare mică cu proteine, de exemplu iaurt natural cu nuci.
Prânzul	Proteine, legume și o porție de carbohidrați complecși (hrișcă sau alte cereale, orez brun, cartofi în cantitate moderată).
Gustarea de după-amiază	Legume, o porție mică de fruct cu nuci sau cu lactate.
Cina și gustarea de seară	O cină ușoară cu proteine; uneori medicul sau dieteticianul recomandă o gustare mică înainte de culcare.

Acesta este un exemplu, nu un plan alimentar: fiecare meniu trebuie adaptat de un dietetician.

Mișcarea

Un efort regulat și blând, de exemplu o plimbare după masă, ajută de obicei la scăderea glicemiei. Dacă nu există contraindicații obstetricale, merită să îl incluzi în ritmul zilnic. Detalii găsești în articolul activitatea fizică în sarcină.

Automonitorizarea glicemiei

Vei primi un glucometru și instrucțiuni despre când să îți măsori zahărul. Cel mai des se măsoară à jeun și la una sau două ore după mese. Rezultatele se notează într-un jurnal sau într-o aplicație și se arată medicului. Valorile-țintă le stabilește echipa care te urmărește și pot diferi ușor în funcție de recomandări. Nu-ți modifica singură tratamentul pe baza unei singure măsurători: o valoare mare după o masă neobișnuit de copioasă nu anulează eforturile tale.

Când este necesară insulina?

Dacă, în ciuda dietei și a mișcării, rezultatele depășesc timp îndelungat țintele stabilite, medicul propune insulină. Este un tratament standard, considerat sigur pentru copil, deoarece insulina nu trece prin placentă în mod semnificativ. Nevoia de insulină nu înseamnă că „nu te-ai străduit destul”: la o parte dintre femei, glicemia mare ține de biologie, nu de alimentație.

Dozele le stabilește exclusiv medicul și se pot modifica pe parcursul sarcinii, deoarece necesarul crește. Vei fi învățată cum să-ți administrezi insulina și cum să recunoști hipoglicemia. În unele situații, medicul poate lua în considerare și medicamente orale, dar decizia îi aparține lui, iar alegerea depinde de situația individuală.

Face diabetul gestațional rău copilului?

Un diabet gestațional bine controlat de obicei nu dăunează copilului. Problemele apar atunci când glicemia rămâne mare un timp îndelungat, pentru că atunci copilul primește un exces de glucoză, iar pancreasul lui produce multă insulină.

Un diabet gestațional prost controlat crește riscul de:

• greutate mare la naștere a copilului și dificultăți legate de aceasta în timpul nașterii,
• operație cezariană,
• nivel scăzut al zahărului la nou-născut după naștere,
• hipertensiune și preeclampsie la mamă (vezi hipertensiunea în sarcină),
• exces de lichid amniotic.

O bună echilibrare a glicemiei reduce semnificativ aceste riscuri. De aceea sunt importante consultațiile regulate, iar spre sfârșitul sarcinii medicul poate recomanda investigații suplimentare, de exemplu o ecografie care evaluează creșterea copilului și cantitatea de lichid amniotic. Momentul și modul nașterii se stabilesc individual: diabetul gestațional, singur, nu este o indicație pentru operația cezariană. Mai multe despre cum recunoști începutul nașterii poți citi în articolul simptomele nașterii.

Dispare diabetul gestațional după naștere?

La majoritatea femeilor, diabetul gestațional dispare după naștere, iar tratamentul cu insulină de obicei se încheie. Cu toate acestea, trebuie verificat dacă glicemia a revenit la normal. De obicei, între câteva și aproximativ cincisprezece săptămâni după naștere, conform recomandării medicului, se efectuează un test de control, cel mai des din nou testul de toleranță la glucoză.

Imediat după naștere, copilul este observat pentru nivelul scăzut al zahărului: i se măsoară glicemia și este pus devreme la sân. Alăptarea poate favoriza reglarea glicemiei la mamă, despre care scriem în articolul alăptarea.

Care sunt consecințele diabetului gestațional după ani?

Femeile care au avut diabet gestațional au un risc mai mare de diabet de tip 2 în viitor. Nu este o sentință, ci un semnal să ai grijă de tine: să-ți menții o greutate sănătoasă, să fii activă fizic, să mănânci sănătos și să-ți verifici regulat nivelul glucozei (de exemplu o dată pe an sau conform indicațiilor medicului).

Când îți planifici o nouă sarcină, spune medicului despre această boală, pentru că diabetul gestațional se poate repeta, iar îngrijirea poate începe mai devreme. Înainte de sarcină merită să ajungi la o greutate corporală normală și să-ți verifici glicemia; indicații găsești în articolul planificarea sarcinii.

Cum faci față emoțiilor după diagnostic?

Diagnosticul de diabet gestațional provoacă adesea sentimente de vinovăție, frică și oboseală din cauza noilor obligații: înțepatul degetului, numărarea meselor, consultațiile. Este normal. Ajută să știi că tratamentul este bine cunoscut și că majoritatea femeilor se descurcă cu el în câteva zile.

• Cere sprijinul partenerului sau al unei persoane apropiate la pregătirea meselor.
• Pune întrebări echipei care te urmărește: nu există întrebări prostești.
• Nu te compara cu alte femei: zahărul reacționează diferit la fiecare.
• Dacă frica sau tristețea devin copleșitoare, vorbește cu medicul sau cu un psiholog.

Când mă prezint urgent la medic?

Contactează medicul care îți urmărește sarcina sau prezintă-te la spital dacă:

• ai valori foarte mari ale glicemiei, deși respecți recomandările, sau rezultate repetate peste limitele indicate de medic,
• au apărut sete puternică, urinări foarte frecvente, slăbiciune, greață sau vărsături, durere de abdomen ori respirație cu miros de acetonă,
• folosești insulină și apar simptome de hipoglicemie, precum tremurul mâinilor, transpirații, palpitații, foame intensă, confuzie sau pierderea cunoștinței,
• observi mișcări slăbite ale copilului sau absența lor,
• au apărut durere de cap puternică, tulburări de vedere sau umflături bruște ale feței și ale mâinilor.

În cazul hipoglicemiei la o femeie tratată cu insulină, trebuie să mănânci sau să bei repede ceva care conține zahăr simplu, iar în caz de pierdere a cunoștinței să chemi ambulanța (112). Regulile de conduită ți le va explica echipa care te urmărește înainte de a începe tratamentul cu insulină. Mai multe despre ce se întâmplă în lunile următoare ale sarcinii găsești în articolul sarcina lună de lună.