Hipertensiunea în sarcină și preeclampsia – simptome și tratament

Hipertensiunea în sarcină este tensiunea arterială crescută, care se diagnostichează de obicei atunci când, în două măsurători efectuate la un interval de cel puțin câteva ore, valorile sunt de cel puțin 140/90 mm Hg. Poate exista înainte de sarcină sau poate apărea abia pe parcursul ei. Forma cea mai gravă este preeclampsia, care necesită o supraveghere strictă, pentru că poate pune în pericol sănătatea mamei și a copilului.

Majoritatea femeilor cu tensiune crescută în sarcină nasc copii sănătoși, atât timp cât tensiunea și starea sarcinii sunt controlate corespunzător. Esențiale sunt măsurătorile regulate, cunoașterea simptomelor de alarmă și solicitarea rapidă a ajutorului. Contextul general al îngrijirii în lunile următoare îl găsești în articolul sarcina lună de lună.

Ce tensiune în sarcină este prea mare?

Se consideră hipertensiune de obicei o tensiune de cel puțin 140/90 mm Hg, confirmată în două măsurători la interval de câteva ore. Primul număr este tensiunea sistolică, al doilea cea diastolică. Creșterea într-o singură măsurătoare nu este suficientă pentru diagnostic, iar interpretarea o stabilește întotdeauna medicul.

Tensiunea se modifică fiziologic în sarcină: în prima jumătate scade adesea ușor, iar în al treilea trimestru revine la valorile de dinainte de sarcină. De aceea rezultatele se compară cu măsurătorile anterioare. Tensiunea mare poate fi și urmarea stresului dinaintea consultației (așa-numita hipertensiune de halat alb), lucru pe care medicul îl verifică prin măsurători la domiciliu.

Care sunt tipurile de hipertensiune în sarcină?

Medicii deosebesc mai multe situații, care diferă prin momentul apariției și prin conduită:

Tipul	Când apare	Caracteristici
Hipertensiune cronică	înainte de sarcină sau înainte de 20 de săptămâni	poate exista de ani de zile; necesită o revizuire a medicamentelor înainte de sarcină
Hipertensiune gestațională	după 20 de săptămâni	fără semne de afectare a organelor; de obicei dispare după naștere
Preeclampsie	după 20 de săptămâni	hipertensiune plus afectarea organelor, cel mai des proteine în urină, uneori modificări în analizele de sânge
Preeclampsie suprapusă peste hipertensiunea cronică	într-o sarcină cu hipertensiune cronică	apar semne noi de preeclampsie

O complicație rară, dar gravă, este eclampsia, adică crizele convulsive în cadrul preeclampsiei, precum și sindromul HELLP, care cuprinde distrugerea globulelor roșii, afectarea ficatului și scăderea numărului de trombocite. Datorită unei bune îngrijiri prenatale, acestea sunt rare.

Ce este preeclampsia?

Preeclampsia este o complicație a sarcinii în care, după 20 de săptămâni, apare hipertensiunea împreună cu semne de afectare a organelor, cel mai des proteine în urină. Se consideră că originea ei este funcționarea anormală a placentei și a vaselor de sânge, dar mecanismul exact nu este pe deplin cunoscut.

Boala se poate dezvolta lent sau brusc, iar simptomele ei pot fi discrete chiar și atunci când pericolul este serios. Tocmai de aceea sunt atât de importante consultațiile regulate și examenul de urină. Singurul tratament care înlătură cauza este nașterea placentei și a copilului, iar tratamentul medicamentos servește la protejarea mamei și a copilului până în momentul în care nașterea este cea mai sigură.

Cine este mai expusă riscului?

Riscul de preeclampsie este mai mare, printre altele, atunci când:

• este prima sarcină sau au trecut mulți ani de la cea anterioară,
• preeclampsia a apărut într-o sarcină anterioară sau la mama ori la sora ta,
• există hipertensiune cronică, diabet, boli de rinichi sau boli autoimune,
• există obezitate,
• este o sarcină multiplă sau vârsta mamei este înaintată,
• sarcina a apărut în urma fertilizării in vitro.

Factorii de risc nu înseamnă că boala va apărea, iar absența lor nu exclude problema. La femeile cu risc mai mare, medicul poate propune profilaxia cu doze mici de acid acetilsalicilic, începută devreme în sarcină. Decizia și doza le stabilește exclusiv medicul; nu folosi acest medicament pe cont propriu. Despre legătura cu tulburările glicemiei poți citi în articolul diabetul gestațional.

Ce simptome pot avertiza asupra preeclampsiei?

Tensiunea crescută adesea nu dă niciun simptom, de aceea sunt atât de importante măsurătorile la fiecare consultație. Fii atentă la:

• durerea de cap puternică, persistentă, care nu trece după odihnă,
• tulburările de vedere: pete în fața ochilor, străfulgerări, vedere încețoșată,
• durerea în partea superioară a abdomenului, mai ales sub rebordul costal drept, sau durerea în spatele sternului,
• umflături bruște, accentuate ale feței, ale mâinilor sau o creștere foarte rapidă în greutate,
• greața și vărsăturile care apar în a doua jumătate a sarcinii,
• lipsa de aer,
• scăderea mișcărilor copilului.

Umflarea picioarelor și a gleznelor este frecventă în sarcină și, singură, nu înseamnă boală. Îngrijorătoare sunt modificările bruște și accentuate, mai ales când sunt însoțite de alte simptome.

Cum se controlează tensiunea și starea sarcinii?

Tensiunea se măsoară la fiecare consultație, iar urina se examinează pentru prezența proteinelor. Medicul poate recomanda analize de sânge (printre altele hemoleucograma, probele hepatice, creatinina), o ecografie suplimentară care evaluează creșterea copilului și cantitatea de lichid amniotic, precum și examinarea fluxului sanguin în vase. Programul tipic este descris în articolul analizele în sarcină.

În cazul hipertensiunii, medicul poate recomanda să-ți măsori singură tensiunea acasă. Merită să folosești un tensiometru de braț verificat, validat, și să măsori în liniște, după câteva minute de ședere, cu brațul la nivelul inimii. Notează rezultatele și arată-le medicului. Principiile generale ale măsurării le descriem în articolul despre simptomele hipertensiunii arteriale. Valorile de alarmă și recomandările privind momentul în care trebuie să suni le stabilește medicul individual.

Și copilul este monitorizat: se evaluează mișcările, activitatea inimii și creșterea lui. La nevoie se recomandă CTG, adică înregistrarea activității inimii copilului și a contracțiilor uterine.

Cum se tratează hipertensiunea în sarcină?

Tratamentul depinde de tipul hipertensiunii, de valoarea tensiunii, de săptămâna de sarcină și de starea mamei și a copilului. Deciziile le ia medicul, adesea în colaborare cu un obstetrician dintr-un centru cu un nivel mai înalt de îngrijire.

• În hipertensiunea ușoară, uneori este suficientă o observare atentă.
• Când tratamentul este necesar, se folosesc medicamente considerate sigure în sarcină, de exemplu metildopa, labetalolul sau nifedipina; alegerea și dozele le stabilește medicul.
• Unele medicamente pentru hipertensiune, în special inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei și sartanii, sunt contraindicate în sarcină. Dacă urmezi un tratament pentru hipertensiune, nu schimba și nu întrerupe singură medicamentele, ci contactează medicul, de preferință încă din etapa de planificare a sarcinii (vezi medicamentele în sarcină).
• În preeclampsie, femeia este adesea internată; în cazurile grave se administrează intravenos sulfat de magneziu, pentru a preveni convulsiile.
• Când există riscul unei nașteri premature, medicul poate recomanda medicamente care accelerează maturizarea plămânilor copilului.

Singurul tratament care înlătură cauza preeclampsiei este nașterea. Medicul alege momentul ei, cântărind riscul pentru mamă și pentru copil; într-o evoluție severă, aceasta poate însemna încheierea mai devreme a sarcinii. Hipertensiunea în sine nu înseamnă întotdeauna operație cezariană. Modul nașterii depinde de starea mamei și a copilului și de situația obstetricală, iar despre cum se recunoaște începutul ei scriem în articolul simptomele nașterii.

Ce poți face în fiecare zi?

Nicio schimbare a stilului de viață nu garantează că vei evita preeclampsia, dar câteva lucruri ajută în îngrijirea ta și a sarcinii:

• prezintă-te la toate controalele, chiar și atunci când te simți bine,
• mănâncă variat (alimentația în sarcină), nu sărăta excesiv mâncarea și bea suficiente lichide,
• dormi suficient și odihnește-te; adaptează mișcarea la recomandările medicului (vezi activitatea fizică în sarcină),
• nu fuma și nu consuma alcool,
• ține minte simptomele de alarmă și stabilește un plan, încotro să mergi când apar.

Nu există metode casnice care să poată vindeca preeclampsia. Plantele și suplimentele pot crește sau scădea tensiunea și pot interacționa cu medicamentele, de aceea folosirea lor stabilește-o cu medicul. Nu recomandăm nici să bei „ceaiuri pentru tensiune” fără consult.

Când chem urgent ajutor sau merg la spital?

Sună imediat la 112 sau mergi la camera de gardă atunci când:

• au apărut convulsii sau pierderea cunoștinței,
• ai o durere de cap foarte puternică, însoțită de tulburări de vedere,
• au apărut durere puternică în partea superioară a abdomenului sau sub coasta dreaptă, lipsă de aer sau durere în piept,
• tensiunea depășește valorile la care medicul ți-a cerut să te prezinți sau este foarte mare și este însoțită de simptome,
• mișcările copilului s-au slăbit sau au încetat, a apărut sângerare vaginală ori o durere bruscă, puternică și încordată în abdomen (poate fi dezlipirea placentei).

Nu aștepta până la următoarea consultație cu simptome care te neliniștesc. Să știi și că preeclampsia poate apărea sau se poate accentua după naștere, chiar până la câteva săptămâni; o durere de cap puternică sau tulburările de vedere în perioada lehuziei necesită, de asemenea, o evaluare urgentă (vezi lehuzia).

Rămâne hipertensiunea din sarcină pe toată viața?

Hipertensiunea gestațională dispare de obicei după naștere, dar tensiunea trebuie controlată în lehuzie, pentru că uneori crește în primele zile după naștere. Dacă tensiunea nu revine la normal în câteva săptămâni, medicul caută o hipertensiune cronică pe care a scos-o la iveală sarcina.

Femeile care au avut hipertensiune gestațională sau preeclampsie au un risc mai mare de hipertensiune și de boli de inimă mai târziu în viață. Merită așadar să-ți măsori regulat tensiunea, să ai grijă de greutatea corporală și de profilul lipidic și să informezi medicii despre evoluția sarcinii.

Permite hipertensiunea din sarcină alăptarea?

De obicei da. Multe medicamente antihipertensive sunt compatibile cu alăptarea, dar nu toate, de aceea merită să discuți lista medicamentelor pe care le iei cu medicul sau cu moașa încă în spital. Nu întrerupe medicamentele și nu renunța la alăptare fără să întrebi medicul. Informații despre începuturile lactației găsești în articolul alăptarea.

Întrebări pe care merită să i le pui medicului

• Ce valori ale tensiunii ar trebui să mă determine să iau legătura cu medicul sau să vin la spital?
• Trebuie să-mi măsor tensiunea acasă și cât de des?
• Sunt medicamentele mele sigure în sarcină și în timpul alăptării?
• În situația mea este indicată profilaxia cu acid acetilsalicilic?
• Ce investigații suplimentare sau ecografii mă așteaptă?
• Cum va arăta controlul tensiunii după naștere?