Ficatul – structură, funcții, boli și cum să ai grijă de el

Ficatul este cea mai mare glandă a corpului uman, situată în partea dreaptă-superioară a cavității abdominale, sub diafragmă. La un adult cântărește de obicei aproximativ un kilogram și jumătate și răspunde de transformarea nutrienților, de producerea bilei și a proteinelor din sânge, precum și de prelucrarea medicamentelor, a alcoolului și a altor substanțe care ajung în organism.

Ficatul lucrează fără pauză și, o perioadă îndelungată, reușește să facă față chiar și atunci când este lezat, de aceea bolile acestui organ sunt atât de des descoperite târziu. Acest articol este un ghid pentru întreaga temă: explică cum este alcătuit ficatul, ce face, ce îl afectează, cum se recunosc bolile lui și cum să ai grijă de el. La fiecare subiect găsești trimiteri către materiale detaliate.

Unde se află ficatul și cum este alcătuit?

Ficatul se află în partea dreaptă-superioară a abdomenului, direct sub diafragmă, și este acoperit în mare parte de ultimele coaste din dreapta. De aceea, un ficat sănătos de obicei nu poate fi simțit prin peretele abdominal. O parte mai mică a organului se întinde spre mijlocul corpului, deasupra stomacului.

Pe fața inferioară a ficatului se află vezicula biliară, iar în vecinătate se găsesc stomacul, duodenul, rinichiul drept, pancreasul și o porțiune din intestinul gros. Această apropiere explică de ce durerea de sub rebordul costal drept nu provine întotdeauna din ficat – o pot provoca vezicula biliară, stomacul sau pancreasul (vezi și simptomele bolilor pancreasului).

Lobii și celulele ficatului

Organul este format din doi lobi principali: unul drept, mai mare, și unul stâng, mai mic. Este alcătuit dintr-un număr imens de celule hepatice, adică hepatocite, aranjate în unități mici, separate de vase de sânge și de canalicule biliare. În interiorul acestei structuri, sângele intră în contact cu celulele hepatice, care preiau din el substanțele necesare și eliberează altele.

Dubla vascularizație

Ficatul are o irigare sanguină deosebită. La el ajunge sânge arterial, bogat în oxigen, precum și sânge venos de la intestine, stomac și splină, numit sânge portal, care transportă nutrienții absorbiți. Datorită acestui fapt, ficatul este primul care prelucrează ceea ce a fost absorbit din tubul digestiv. Bila produsă se scurge prin canale mici în căile biliare, se acumulează parțial în vezicula biliară și ajunge în duoden.

Ce funcții are ficatul?

Ficatul îndeplinește foarte multe funcții simultan, de aceea lezarea lui afectează întregul organism. Cele mai importante sarcini sunt:

• Metabolismul glucidelor – ficatul depozitează glucoza sub formă de glicogen și o eliberează în sânge atunci când glicemia scade, de exemplu noaptea sau între mese. Poate produce glucoză și din alte substraturi.
• Metabolismul lipidelor – produce colesterol și lipoproteine, care transportă grăsimile în sânge, și prelucrează acizii grași.
• Producerea bilei – bila emulsionează grăsimile în intestin, ceea ce este necesar pentru digerarea lor și pentru absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E și K).
• Sinteza proteinelor – ficatul produce, printre altele, albumina, care menține apa în vasele de sânge, și majoritatea proteinelor necesare coagulării sângelui.
• Metabolizarea medicamentelor și a alcoolului – transformă multe substanțe în forme mai ușor de eliminat prin urină sau prin bilă.
• Descompunerea bilirubinei – este pigmentul rezultat din distrugerea globulelor roșii, pe care ficatul îl leagă și îl elimină prin bilă.
• Transformarea amoniacului – în ficat, amoniacul, un produs de descompunere a proteinelor, este transformat în uree, eliminată prin rinichi.
• Depozitarea – acumulează glicogen, fier, cupru și rezerve de unele vitamine.
• Rol în imunitate – celule specializate ale ficatului rețin bacteriile și particulele care trec din intestine în sânge.

Rolul ficatului în metabolismul grăsimilor este motivul pentru care valorile profilului lipidic depind, printre altele, de activitatea lui; mai pe larg este descris în articolul despre colesterolul ridicat.

Se regenerează cu adevărat ficatul?

Da, ficatul are o capacitate excepțională de refacere. După pierderea unei părți din țesut, de exemplu în urma unei operații, celulele rămase se divid, iar organul își reface o mare parte din masă. Datorită acestui fapt este posibil, printre altele, transplantul unei porțiuni de ficat de la un donator viu.

Această capacitate are însă limite. În cazul unei leziuni prelungite, care durează ani de zile, celulele hepatice mor, iar în locul lor se dezvoltă țesut cicatricial. Procesul se numește fibroză, iar forma lui avansată este ciroza. Fibroza în stadii incipiente se poate reduce parțial dacă este înlăturată cauza, dar ciroza avansată nu mai poate fi inversată complet. De aceea, cel mai important este să elimini din timp factorul care dăunează ficatului, nu să faci tratamente de moment. Ce ajută cu adevărat și ce este mit explică articolul tratamentul ficatului – dietă, regenerare și mituri despre detoxifiere.

Ce dăunează ficatului?

Lezarea ficatului este cauzată de mai mulți factori bine cunoscuți. În țările dezvoltate, cei mai frecvenți sunt doi: alcoolul și excesul de grăsime din ficat asociat cu tulburări metabolice.

• Alcoolul – consumul cronic în exces duce succesiv la steatoză, inflamație și ciroză. Sensibilitatea diferă de la o persoană la alta, iar în cazul unei boli hepatice diagnosticate se recomandă de obicei abstinența completă.
• Supraponderalitatea, obezitatea, diabetul de tip 2, rezistența la insulină – favorizează depunerea de grăsime în celulele hepatice.
• Virusurile hepatitice – în special tipurile B și C, care pot provoca o infecție cronică.
• Medicamentele și preparatele din plante – multe substanțe, inclusiv cele disponibile fără rețetă, pot afecta ficatul, mai ales în exces sau în combinații. Un exemplu clasic este paracetamolul luat într-o doză mai mare decât cea recomandată.
• Bolile autoimune – sistemul imunitar atacă celulele hepatice sau căile biliare.
• Bolile ereditare – de exemplu acumularea excesivă de fier sau de cupru în țesuturi.
• Intoxicațiile – de exemplu cu unele specii de ciuperci, inclusiv buretele viperei (Amanita phalloides), care poate provoca insuficiență hepatică acută.
• Tulburările circulatorii – insuficiența cardiacă cronică provoacă stază sanguină în ficat.
• Bolile căilor biliare – obstrucția prelungită a scurgerii bilei distruge parenchimul hepatic.

Alcoolul și ficatul – cum evoluează?

Alcoolul este descompus în principal în ficat, iar produșii lui de transformare sunt toxici pentru celule. La o persoană care consumă regulat și mult, apare mai întâi steatoza, care de obicei dispare după ce încetează consumul. Mai departe poate apărea hepatita alcoolică, iar după ani – ciroza. Nu orice persoană care consumă alcool se îmbolnăvește în același fel: contează sexul, genele, greutatea corporală, infecțiile virale asociate și modul de consum.

Riscul crește atunci când alcoolul se combină cu obezitatea sau cu infecția cu virusul C, pentru că acești factori se potențează reciproc în lezarea ficatului. Persoanelor care nu reușesc să reducă consumul le ajută tratamentul într-un serviciu de adictologie; este una dintre cele mai eficiente măsuri de protecție a ficatului.

Paracetamolul și alte medicamente

Paracetamolul în dozele recomandate este considerat sigur, dar supradozajul, inclusiv cel accidental, rezultat din asocierea mai multor preparate care conțin aceeași substanță, poate provoca insuficiență hepatică acută. Riscul este mai mare la persoanele care consumă regulat alcool, la cele subnutrite sau la cele care iau multe medicamente. Verifică întotdeauna compoziția preparatelor pentru răceală, pentru că deseori conțin paracetamol. Regulile generale de utilizare a medicamentelor și a preparatelor la femeile însărcinate sunt descrise în articolul medicamentele în sarcină și în timpul alăptării.

Care sunt cele mai frecvente boli ale ficatului?

Bolile ficatului au cauze diferite, dar deseori evoluează după o schemă asemănătoare: o fază tăcută de leziune, apoi inflamație, fibroză și, în cele din urmă, pierderea funcției organului. Mai jos este o prezentare a celor mai importante afecțiuni, cu trimiteri.

Steatoza hepatică

Este acumularea de grăsime în celulele hepatice. Stadiul incipient este reversibil, dar la unele persoane apar inflamație și fibroză. Descrierea completă, inclusiv calea spre ciroză și insuficiență, o găsești în articolul steatoza hepatică.

Hepatitele virale

Virusurile provoacă inflamația acută sau cronică a organului. Tipurile A și E se transmit în principal pe cale digestivă, tipurile B, C și D mai ales prin contact cu sânge infectat, iar tipul B și pe cale sexuală și de la mamă la copil. Infecția cronică cu B și C poate duce, după ani, la ciroză și cancer. Detalii: hepatita B și C.

Ciroza hepatică

Este stadiul final al multor boli cronice, în care țesutul sănătos este înlocuit cu țesut cicatricial, iar structura organului se remaniază. Provoacă, printre altele, ascită, icter, tulburări de coagulare și hipertensiune portală. O descrie un capitol din articolul despre steatoza hepatică, ciroză și insuficiență.

Cancerul hepatic

Cea mai frecventă tumoră primară a ficatului, carcinomul hepatocelular, se dezvoltă de obicei pe fondul unei ciroze sau al unei inflamații cronice. Diagnosticul și tratamentul sunt descrise în articolul despre cancerul hepatic.

Bolile căilor biliare

Litiaza biliară și inflamațiile căilor biliare pot provoca colică, icter și infecții. Bolile autoimune ale căilor biliare duc, în timp, la lezarea ficatului.

Boli mai rare

Dintre acestea fac parte hepatita autoimună, hemocromatoza (exces de fier), boala Wilson (exces de cupru), deficitul de alfa-1-antitripsină și leziunea hepatică indusă de medicamente. Adesea sunt diagnosticate abia după excluderea cauzelor mai frecvente.

Ce simptome dă un ficat bolnav?

În faza incipientă a bolii, de obicei nu există simptome sau acestea sunt nespecifice: oboseală, slăbiciune, scăderea poftei de mâncare, disconfort sub rebordul costal drept. Semnale mai clare apar în cazul unei leziuni avansate.

Simptom	Ce poate însemna
Oboseală, lipsa poftei de mâncare, greață	Simptome nespecifice; pot însoți multe boli, inclusiv ale ficatului
Colorarea în galben a pielii și a sclerelor	Exces de bilirubină: boală a ficatului sau a căilor biliare ori distrugere exagerată a globulelor roșii
Urină închisă la culoare, scaun deschis la culoare	Stază biliară
Mâncărime a pielii	Boli cronice cu stază biliară, dar și boli ale pielii sau ale rinichilor
Mărirea abdomenului, edeme ale picioarelor	Ascită și retenție de lichide în boala avansată
Vânătăi, sângerări din nas și din gingii	Tulburări de coagulare din cauza producției mai mici de factori de coagulare
Somnolență, confuzie, tulburări de somn	Encefalopatie hepatică – acumularea în organism a unor substanțe dăunătoare

Descrierea completă, cu explicația dacă ficatul doare și ce înseamnă mărirea lui, o găsești în articolul ficatul bolnav – simptome care trebuie să te îngrijoreze.

Cum verifici dacă ficatul este sănătos?

Primul pas sunt analizele de sânge, așa-numitele teste hepatice, și ecografia abdominală. Dacă rezultatele ridică semne de întrebare, se fac teste suplimentare: investigații pentru viruși, măsurarea rigidității ficatului (elastografia), tomografia sau rezonanța magnetică, iar în cazuri selectate – biopsia.

Merită să știi că enzimele hepatice crescute sunt un semnal al lezării celulelor, dar nu arată cât de avansată este boala. La rândul lor, rezultatele normale ale testelor hepatice nu exclud toate afecțiunile, de exemplu fibroza avansată. O prezentare detaliată a fiecărei investigații, împreună cu pregătirea pentru ele, conține articolul investigarea ficatului.

Cine ar trebui să se testeze, chiar și fără simptome?

• persoanele cu supraponderalitate sau obezitate abdominală, diabet de tip 2, tulburări ale lipidelor sau hipertensiune,
• persoanele care consumă regulat alcool în cantități mai mari,
• persoanele care au avut în trecut contact cu sângele unei persoane infectate sau intervenții într-o perioadă în care sângele nu era testat pentru viruși,
• persoanele care iau pe termen lung medicamente ce pot solicita ficatul,
• persoanele cu boli hepatice în familie.

O testare unică pentru virusul C și, la persoanele cu factori de risc, și pentru B, este o practică bună, deoarece aceste infecții nu dau simptome ani de zile, iar în prezent pot fi tratate sau controlate eficient.

Cum se tratează bolile ficatului?

Modul de tratament depinde de cauză. Regula comună este eliminarea factorului care lezează organul.

• În boala alcoolică, baza este abstinența completă, adesea cu ajutorul unui specialist în adicții.
• În steatoza metabolică, esențiale sunt scăderea în greutate, mișcarea, o alimentație sănătoasă și tratarea diabetului, a hipertensiunii și a tulburărilor lipidice.
• Hepatita virală cronică se tratează cu medicamente antivirale; infecția cu virusul C poate fi astăzi, în multe cazuri, vindecată complet, iar infecția cu tipul B se controlează de obicei printr-un tratament de lungă durată.
• Bolile autoimune necesită medicamente care inhibă răspunsul sistemului imunitar sau influențează scurgerea bilei.
• Ciroza necesită monitorizare regulată și tratarea complicațiilor, cum sunt ascita, varicele esofagiene sau encefalopatia. În boala avansată se ia în considerare transplantul de ficat.
• Tumorile hepatice se tratează chirurgical, prin metode locale sau medicamentos, în funcție de stadiu.

Nicio dietă și niciun preparat nu înlocuiește tratamentul cauzei. Mai multe despre ce are sens și ce nu găsești în articolul tratamentul ficatului.

Ajută plantele și „detoxifierea" ficatului?

Armurariul și alte plante

Preparatele din plante promovate „pentru ficat" sunt foarte populare, dar dovezile privind eficiența lor în tratamentul bolilor hepatice sunt limitate. Armurariul (Silybum marianum) este folosit uneori ca tratament de susținere și este de obicei bine tolerat, dar nu vindecă hepatita și nici ciroza (armurariul – efectul asupra ficatului și riscuri). Unele plante și suplimente pot chiar să lezeze ficatul, de aceea, în cazul unei boli hepatice, orice preparat trebuie stabilit împreună cu medicul. Regulile generale de utilizare în siguranță le prezintă ghidul despre plantele medicinale.

Se poate „curăța" ficatul?

Ficatul curăță singur organismul în sens metabolic și nu are nevoie pentru aceasta de cure speciale, sucuri sau spălături. Metodele populare de „curățare", inclusiv curele cu ulei de măsline și suc de lămâie, nu au confirmare științifică, iar unele pot fi dăunătoare, mai ales în cazul litiazei biliare. Subiectul este tratat riguros în articolul curățarea organismului de toxine – fapte și mituri.

Cum să ai grijă de ficat în fiecare zi?

Cea mai bună prevenție este un stil de viață care protejează și inima, și metabolismul.

• Alcoolul: limitează-l, iar dacă ai o boală hepatică, se recomandă de obicei abstinența completă. Nu există o cantitate care să fie complet sigură pentru toată lumea.
• Greutatea corporală: menține-o în limite normale, evită mai ales obezitatea abdominală.
• Alimentația: bazeaz-o pe legume, fructe, produse integrale, leguminoase, pește și grăsimi sănătoase; limitează băuturile dulci, zahărul și alimentele foarte procesate. Un rol important îl au și fibrele alimentare. Regulile generale sunt descrise în articolul despre alimentația sănătoasă.
• Mișcarea: activitatea regulată reduce cantitatea de grăsime din ficat, chiar și atunci când greutatea scade doar puțin.
• Vaccinările: vaccinarea împotriva hepatitei virale B protejează și împotriva tipului D; există și un vaccin împotriva tipului A, recomandat, printre alții, celor care călătoresc în regiuni cu risc mai mare. Întreabă medicul despre schema națională de vaccinare din țara ta.
• Medicamentele: nu depăși dozele din prospect, mai ales în cazul medicamentelor cu paracetamol, și nu combina mai multe preparate fără știrea medicului sau a farmacistului.
• Evitarea infecțiilor: nu folosi în comun ace, aparate de ras sau ustensile de manichiură, alege saloane de tatuaje și piercing verificate, folosește prezervativ în contactele ocazionale.
• Controalele: în caz de diabet, obezitate sau hipertensiune, verifică din când în când testele hepatice.

Ficatul în situații speciale

Sarcina

În sarcină pot apărea boli hepatice legate exclusiv de această perioadă. Una dintre ele este colestaza intrahepatică de sarcină, al cărei simptom principal este mâncărimea accentuată a pielii, mai ales la nivelul palmelor și al tălpilor, de obicei în al treilea trimestru. Necesită un consult obstetrical urgent, pentru că poate pune în pericol copilul. Tulburările hepatice pot însoți și hipertensiunea severă din sarcină (hipertensiunea în sarcină și preeclampsia). Mai multe despre investigațiile din sarcină: investigațiile în sarcină.

Persoanele în vârstă și cele cu boli cronice

La persoanele în vârstă, care iau multe medicamente, riscul de leziune hepatică indusă de medicamente este mai mare. Merită să revezi periodic împreună cu medicul lista tuturor preparatelor folosite, inclusiv a celor fără rețetă.

Copiii

La copii, icterul nou-născutului este frecvent și de obicei fiziologic, dar cel care se prelungește sau care apare cu scaune decolorate necesită o evaluare medicală urgentă. Steatoza hepatică afectează tot mai des și copiii cu obezitate.

Care sunt complicațiile bolilor hepatice avansate?

Când boala evoluează spre ciroză, pot apărea:

• hipertensiunea portală – presiune crescută în sângele care circulă spre ficat, ducând la apariția varicelor esofagiene și gastrice, care pot sângera,
• ascita – acumularea de lichid în cavitatea abdominală, care se poate infecta,
• encefalopatia hepatică – tulburări ale stării de conștiență, ale somnului și ale comportamentului,
• tulburările de coagulare – tendință la sângerări și la vânătăi,
• tulburări ale funcției renale și sensibilitate crescută la infecții,
• cancerul hepatic, de aceea persoanele cu ciroză sunt supuse unor controale regulate.

Diagnosticul precoce și eliminarea cauzei reduc riscul fiecăreia dintre aceste complicații.

Ce întrebări merită puse medicului?

• Care este cauza modificărilor din analizele mele hepatice?
• Am fibroză și cum o pot evalua fără biopsie?
• Care dintre medicamentele și suplimentele mele pot solicita ficatul?
• Cât alcool, dacă este cazul, pot consuma în siguranță?
• Cât de des ar trebui să repet analizele și ecografia?
• Ar trebui să mă vaccinez împotriva hepatitei A și B?
• Ar trebui să se testeze și cei apropiați?

Când mergi la medic și când chemi ajutor?

Mergi la medic dacă observi icter, urină închisă la culoare cu scaun deschis la culoare, mâncărime persistentă, durere persistentă sub rebordul costal drept, slăbiciune în creștere, scădere neintenționată în greutate sau mărirea abdomenului ori edeme ale picioarelor. Merită să îți faci analize de sânge și dacă ai factori de risc, chiar dacă te simți bine.

Sună imediat la serviciul de urgență (112) în caz de:

• vărsături cu sânge sau cu un conținut care seamănă cu zațul de cafea,
• scaune negre, păcuroase,
• somnolență bruscă, confuzie sau schimbare a comportamentului,
• durere abdominală foarte puternică, cu febră și frisoane,
• icter care se accentuează rapid,
• suspiciune de intoxicație cu ciuperci sau de supradozaj de medicamente, inclusiv de paracetamol – chiar dacă te simți încă bine, pentru că semnele lezării ficatului apar cu întârziere.

Ficatul – informațiile esențiale pe scurt

• Ficatul se află în partea dreaptă-superioară a abdomenului și îndeplinește sute de sarcini metabolice.
• Bolile ficatului evoluează mult timp fără simptome, de aceea contează investigațiile atunci când există factori de risc.
• Cele mai frecvente cauze ale leziunilor sunt alcoolul, steatoza metabolică și infecțiile virale.
• Stadiile incipiente ale multor boli sunt reversibile sau pot fi oprite dacă se elimină cauza.
• „Detoxifierea" și preparatele din plante nu înlocuiesc tratamentul, iar unele pot dăuna.
• Discuția completă a fiecărei teme o găsești în articolele: investigarea ficatului, simptomele ficatului bolnav, steatoza hepatică, hepatita, cancerul hepatic și tratamentul ficatului.