Ciclul menstrual: faze, hormoni și ce este normal

Ciclul menstrual este o succesiune repetitivă de modificări la nivelul ovarelor și al uterului, controlată hormonal, care pregătește organismul femeii pentru o eventuală sarcină. Se numără de la prima zi a sângerării până în ziua dinaintea următoarei menstruații, iar la femeile adulte durează de obicei de la aproximativ 24 la 38 de zile. Evoluția lui este uneori unul dintre cei mai sensibili indicatori ai stării generale de sănătate.

În fiecare ciclu se maturizează un ovul, iar mucoasa uterină (endometrul) se reface mai întâi, apoi se maturizează și, dacă nu are loc fecundarea, se elimină sub formă de menstruație. Acest articol descrie fazele ciclului, rolul hormonilor, modul în care ciclul se schimbă de-a lungul vieții, cele mai frecvente tulburări și situațiile care necesită consult. Este și un ghid către celelalte texte din secțiunea despre sănătatea femeii.

Cât durează un ciclu menstrual normal?

La femeile adulte sănătoase ciclul durează de obicei de la aproximativ 24 la 38 de zile, iar cele 28 de zile „din manual” sunt doar o medie, nu o regulă. Mai importantă decât numărul de zile este regularitatea: o diferență de câteva zile între cicluri succesive este un fenomen frecvent și de obicei nu ar trebui să te neliniștească.

În practică, în diferite surse se întâlnesc intervale puțin diferite, de exemplu 21–35 de zile. Aceasta se explică prin faptul că granița dintre o variantă a normalului și o tulburare nu este netă. Dacă ciclurile sunt constant mai scurte sau mai lungi, dar regulate, iar tu te simți bine, nu înseamnă întotdeauna o boală, însă merită să discuți cu medicul, mai ales când planifici o sarcină.

Menstruația propriu-zisă durează cel mai des între 3 și 7 zile. Se consideră normală o sângerare care nu depășește aproximativ 8 zile, cea mai abundentă fiind de obicei în primele două–trei zile. Evaluarea cantității este subiectivă – contează consecințele: necesitatea de a schimba foarte des absorbantele, cheagurile mari, scurgerile prin îmbrăcăminte, oboseala și paloarea. Mai multe despre acest subiect în articolul despre menstruațiile abundente.

Parametru	Interval tipic la o femeie adultă
Durata ciclului	aproximativ 24–38 de zile (variații de câteva zile sunt frecvente)
Durata menstruației	de obicei 3–7 zile, până la aproximativ 8 zile
Ovulația	cel mai des cu aproximativ 12–16 zile înainte de următoarea menstruație
Faza luteală (după ovulație)	la majoritatea femeilor aproximativ două săptămâni

Care sunt fazele ciclului menstrual?

Ciclul se împarte în mai multe etape legate între ele: menstruația, faza foliculară, ovulația și faza luteală. Ele se deosebesc atât prin modificările de la nivelul ovarelor, cât și prin cele ale mucoasei uterine. Fazele trec fluid una în alta, iar granițele dintre ele sunt convenționale.

Menstruația – începutul ciclului

Când nu a avut loc fecundarea, nivelul de estrogen și de progesteron scade. Mucoasa uterină, pregătită să primească un embrion, își pierde sprijinul hormonal și se elimină împreună cu sângele. Prima zi a sângerării este prima zi a ciclului.

Contracțiile mușchiului uterin, care ajută la eliminarea țesutului desprins, sunt legate de substanțe numite prostaglandine. Când ele se produc în cantitate mare, pot provoca durere – descriem asta mai pe larg în articolul despre menstruațiile dureroase.

Faza foliculară – maturizarea foliculului

Faza foliculară începe odată cu menstruația și durează până la ovulație. Hipofiza secretă hormonul foliculostimulant (FSH), care stimulează creșterea mai multor foliculi ovarieni. De obicei unul dintre ei devine dominant, iar ceilalți dispar.

Foliculul în creștere produce estrogen. Acesta reface endometrul, influențează aspectul mucusului cervical (devine mai apos și mai elastic) și acționează asupra multor țesuturi din afara aparatului reproducător. Tocmai durata acestei faze decide cel mai des durata întregului ciclu: este variabilă și se poate prelungi sub influența stresului, a bolii sau a tulburărilor hormonale.

Ovulația – eliberarea ovulului

Concentrația crescândă de estrogen duce la o creștere bruscă a hormonului luteinizant (LH), numită vârful de LH. Acesta provoacă ruperea foliculului matur și eliberarea ovulului, care ajunge în trompa uterină.

Ovulul își păstrează capacitatea de a fi fecundat pentru scurt timp, de ordinul unei zile. Spermatozoizii, în schimb, pot supraviețui în căile genitale ale femeii câteva zile, mai ales în prezența mucusului fertil. De aceea sunt fertile nu doar ziua ovulației, ci și câteva zile dinaintea ei – detalii în articolul despre metoda calendarului (zilele fertile).

Faza luteală – pregătirea pentru sarcină

După ovulație, din foliculul gol se formează corpul galben, care secretă progesteron. Acest hormon transformă endometrul astfel încât să poată primi embrionul, îngroașă mucusul cervical și crește ușor temperatura corpului.

Faza luteală este relativ constantă la majoritatea femeilor și durează aproximativ două săptămâni. Dacă are loc fecundarea și embrionul se implantează, corpul galben este menținut de hormonul sarcinii (hCG). În caz contrar, dispare, nivelul hormonilor scade și începe următoarea menstruație.

Ce hormoni controlează ciclul?

Ciclul este rezultatul colaborării dintre hipotalamus, hipofiză și ovare, numită axa hipotalamo-hipofizo-ovariană. Hipotalamusul secretă pulsatil hormonul de eliberare a gonadotropinelor, care stimulează hipofiza să producă FSH și LH. Aceștia acționează, la rândul lor, asupra ovarelor, care produc estrogen și progesteron.

Hormonii ovarieni acționează înapoi asupra creierului: în prima parte a ciclului o concentrație moderată de estrogen inhibă secreția de FSH, iar una foarte mare, menținută o anumită perioadă, declanșează vârful de LH și ovulația. Datorită acestor mecanisme de feedback, sistemul se reglează în mare măsură singur.

• FSH – stimulează creșterea foliculilor ovarieni;
• LH – declanșează ovulația și menține corpul galben;
• estrogenii – refac endometrul, influențează, între altele, mucusul cervical, oasele, pielea și dispoziția;
• progesteronul – pregătește endometrul pentru primirea embrionului și, după ovulație, crește ușor temperatura corpului;
• prolactina, hormonii tiroidieni, insulina, hormonii suprarenalelor – nu sunt „hormoni ai ciclului” în sens strict, dar tulburările lor pot deregla ciclul.

Complexitatea acestui mecanism explică de ce multe situații diferite – de la nivelul creierului, al tiroidei, al suprarenalelor, al pancreasului sau al ovarelor însele – pot schimba durata sau caracterul ciclului.

Ce se întâmplă în uter în diferitele faze?

Paralel cu modificările din ovare se schimbă și mucoasa uterină. Se disting faza menstruală, cea proliferativă (de creștere) și cea secretorie. Înțelegerea acestui ritm ajută să explicăm de unde vin diferite simptome și de ce unele investigații se fac în anumite zile ale ciclului.

• Faza proliferativă corespunde fazei foliculare: sub influența estrogenilor endometrul se îngroașă și își dezvoltă vasele de sânge. La ecografia făcută în această perioadă este subțire imediat după menstruație și din ce în ce mai gros înainte de ovulație.
• Faza secretorie corespunde fazei luteale: progesteronul transformă endometrul într-un țesut bogat în secreții, pregătit pentru implantarea embrionului.
• Faza menstruală: fără sprijin hormonal, stratul funcțional al endometrului moare și este eliminat.

Aspectul endometrului la ecografie depinde de ziua ciclului, de aceea medicul te întreabă de obicei data ultimei menstruații. Aceeași grosime a mucoasei poate fi normală într-o fază și îngrijorătoare în alta, mai ales după menopauză, când nu mai există cicluri.

Cum recunoști ovulația?

O parte dintre femei simt ovulația ca pe o durere scurtă, pe o singură parte, în abdomenul inferior, sau observă un mucus asemănător albușului de ou crud. Altele nu simt nimic, iar și asta este normal. Ovulația poate fi urmărită în mai multe moduri, iar cele mai bune rezultate le dă combinarea lor.

• Observarea mucusului cervical – înainte de ovulație devine abundent, transparent și elastic, iar după ovulație se îngroașă sau dispare.
• Măsurarea temperaturii bazale – se măsoară dimineața, înainte de a te da jos din pat; după ovulație, sub influența progesteronului, crește ușor. Creșterea confirmă ovulația abia după ce a avut loc.
• Testele de ovulație – detectează creșterea LH în urină cu o zi sau două înainte de eliberarea ovulului. La unele femei, de exemplu cu sindromul ovarelor polichistice, rezultatele pot fi greu de interpretat.
• Monitorizarea ecografică – medicul evaluează creșterea foliculului și ruperea lui; se folosește mai ales în investigarea infertilității.
• Dozarea progesteronului în a doua parte a ciclului – confirmă indirect că ovulația a avut loc.

Metodele de observare sunt utile când încerci să rămâi însărcinată, dar ca metodă contraceptivă de sine stătătoare dau greș, mai ales când ciclurile sunt neregulate. Metodele eficiente de prevenire a sarcinii sunt prezentate în articolul despre metodele de contracepție. Dacă, în schimb, planifici o sarcină, iar ciclul este neregulat, citește despre planificarea sarcinii.

Cum se schimbă ciclul de-a lungul vieții?

Ciclul nu este constant: se schimbă odată cu vârsta, iar perioadele de tranziție sunt, prin natura lor, mai puțin regulate. Înțelegerea acestui lucru te ajută să deosebești variația normală de semnalul unei boli.

Primii ani după prima menstruație

Prima menstruație (menarha) apare cel mai des între 11 și 15 ani. Primele cicluri pot fi anovulatorii și neregulate, pentru că sistemul hormonal abia „învață” să colaboreze. La multe fete ciclurile se stabilizează după câțiva ani. Dacă prima menstruație nu a apărut până la aproximativ 15 ani sau în aproximativ 3 ani de la începutul dezvoltării sânilor, merită să mergi la medic.

Vârsta fertilă

La vârsta fertilă matură ciclurile sunt de obicei cele mai previzibile, deși se pot schimba după sarcină, după naștere, în perioade de suprasolicitare sau după o modificare a greutății corporale. După naștere menstruația revine la momente diferite, iar alăptarea o întârzie adesea – dar aceasta nu este o protecție sigură împotriva sarcinii, deoarece ovulația poate precede prima sângerare.

Înainte de menopauză

După vârsta de 40 de ani, în perioada numită perimenopauză, ovarele încep să funcționeze mai puțin stabil. Ciclurile se scurtează sau se prelungesc, sângerările își schimbă abundența, pot apărea bufeuri și tulburări de somn. În cele din urmă menstruațiile încetează – în medie în jurul vârstei de 50 de ani. Se consideră menopauză perioada de după 12 luni consecutive fără sângerare. Despre simptome, tratament și sănătatea după menopauză scriem în articolul despre menopauză.

Ce poate perturba ciclul menstrual?

Modificări trecătoare apar la orice femeie, iar cauzele lor sunt adesea inofensive. Totuși merită întotdeauna să le cunoști, pentru că în spatele unui ciclu neregulat pot sta și boli care necesită tratament. Cele mai frecvente cauze sunt:

• sarcina – când menstruația întârzie, merită să te gândești mai întâi la ea; te ajută testul de sarcină;
• stresul puternic, boala, munca în ture, călătoriile cu schimbarea fusului orar, lipsa somnului;
• pierderea sau creșterea bruscă în greutate, dietele foarte restrictive, tulburările de comportament alimentar;
• efortul fizic foarte intens cu un aport energetic prea mic;
• bolile tiroidiene și nivelul prea mare de prolactină;
• sindromul ovarelor polichistice – una dintre cele mai frecvente cauze ale ciclurilor neregulate la femeile tinere;
• unele medicamente, inclusiv contracepția hormonală și întreruperea ei;
• perioada de după naștere, alăptarea și trecerea spre menopauză.

Le descriem detaliat în articolul despre menstruațiile neregulate, împreună cu investigațiile și modul de conduită.

Ciclul și starea de bine – sunt normale schimbările de dispoziție?

Fluctuațiile hormonale pot influența dispoziția, energia, somnul, pofta de mâncare, pielea și balonarea, așa că unele schimbări ale stării de bine în ritmul ciclului sunt frecvente. O parte dintre femei simt în a doua jumătate a ciclului tensiune, sensibilitate a sânilor, iritabilitate sau dispoziție scăzută, iar după începerea menstruației aceste simptome slăbesc.

Dacă simptomele revin în fiecare lună, sunt intense și îți îngreunează viața de zi cu zi, pot indica sindromul premenstrual sau forma lui mai severă, tulburarea disforică premenstruală (PMDD). Merită să ții minte și că o dispoziție scăzută de lungă durată, care nu are legătură cu faza ciclului, poate fi un simptom al depresiei și necesită o evaluare separată.

Sensibilitatea sânilor în ritmul ciclului este frecventă, dar o nouă nodozitate, retracția pielii sau o secreție din mamelon necesită întotdeauna examinare. Te ajută autoexaminarea sânilor regulată, de preferință după menstruație, când sânii sunt mai puțin sensibili și mai puțin umflați.

Cum îți ții un calendar al ciclului?

Notarea datei primei zile de sângerare timp de câteva luni este cea mai simplă cale de a-ți cunoaște ritmul. Este suficientă o foaie de hârtie sau o aplicație – important este să notezi datele cu acuratețe. Aplicațiile prevăd adesea ovulația doar pe baza mediilor, nu o confirmă, așa că nu le considera contracepție.

Merită să notezi:

• prima și ultima zi a sângerării și intensitatea ei (de exemplu numărul de absorbante sau de tampoane folosite într-o zi);
• durerea, sângerările ușoare între menstruații și sângerările după raport sexual;
• schimbările mucusului, dacă îți urmărești fertilitatea;
• dispoziția, somnul, durerile de cap și alte simptome;
• medicamentele luate, boala, o schimbare mare a stilului de viață, călătoriile.

Astfel de notițe îi ușurează mult medicului stabilirea diagnosticului. Ia-le cu tine la consult – de obicei este suficient un registru al ultimelor câteva luni.

Poate veni menstruația de două ori pe lună?

Da, dacă ciclul este scurt. La un ciclu de 24 de zile, sângerările pot cădea la începutul și la sfârșitul aceleiași luni calendaristice. Sunt îngrijorătoare situațiile în care ciclurile sunt constant mai scurte de aproximativ 21 de zile sau sângerările apar între menstruații, după raport sexual sau după menopauză – atunci sunt necesare investigații.

Sângerarea ușoară din mijlocul ciclului, în jurul ovulației, poate fi scurtă și redusă, se leagă de o scădere trecătoare a estrogenului și nu înseamnă întotdeauna o boală. Sângerările ușoare prelungite sau recurente necesită însă un examen ginecologic, deoarece cauza pot fi polipii, infecțiile, modificările de pe colul uterin sau, mai rar, alte boli.

Poți rămâne însărcinată în timpul menstruației?

Șansa este mică, dar nu este zero. Spermatozoizii pot supraviețui în căile genitale câteva zile, așa că, la un ciclu scurt și o menstruație lungă, ovulația poate surveni la scurt timp după încheierea sângerării. Menstruația nu este deci o metodă eficientă de prevenire a sarcinii.

La fel, sângerarea ușoară sau sângerarea din timpul folosirii metodelor hormonale nu înseamnă întotdeauna o menstruație adevărată, cu ovulație. Dacă nu ești sigură dacă sângerarea este menstruație sau poate un simptom al sarcinii, fă un test – regulile sunt descrise în articolul despre primele semne ale sarcinii.

Reglează contracepția hormonală ciclul?

Pastilele, plasturii, inelul vaginal și alte metode hormonale provoacă sângerări la intervale previzibile, dar nu tratează cauza neregularității. În timpul folosirii lor „menstruația” este o sângerare de întrerupere, iar ritmul hormonal natural este inhibat. După oprire, ciclul poate reveni la starea inițială, inclusiv cu neregularitățile anterioare.

De aceea, înainte de a folosi contracepția din cauza tulburărilor de ciclu, merită să stabilești cauza lor, mai ales dacă ai simptome precum acnee accentuată, păr în exces sau dificultăți de a rămâne însărcinată. Metodele hormonale au și contraindicații, de exemplu o tromboză suferită, anumite tipuri de migrenă sau fumatul la o vârstă mai înaintată. O prezentare generală găsești în articolul despre contracepție.

Ce boli pot da simptome legate de ciclu?

Multe afecțiuni ginecologice se manifestă tocmai prin schimbarea menstruațiilor sau prin durere ciclică. Merită să le cunoști pe cele mai importante, ca să știi când să nu amâni investigațiile:

• endometrioza – țesut asemănător endometrului în afara uterului; tipic durere menstruală accentuată, durere la raportul sexual, dificultăți de a rămâne însărcinată;
• fibroamele uterine – tumori benigne ale mușchiului uterin, care pot provoca sângerări abundente și senzație de presiune;
• SOPK – menstruații rare sau absente, simptome de exces de androgeni, tulburări metabolice;
• bolile tiroidiene – atât hiper-, cât și hipotiroidia influențează regularitatea și abundența sângerărilor (vezi simptomele unei tiroide bolnave);
• vaginita – modificarea secrețiilor, mâncărime și arsură; uneori este confundată cu o sângerare sau cu schimbarea mucusului din timpul ovulației;
• cistita – nevoie imperioasă de a urina, arsură și durere la urinare, care se pot confunda ușor cu durerea din abdomenul inferior legată de ciclu;
• incontinența urinară – se accentuează la unele femei în perioadele de schimbări hormonale, de exemplu după naștere și după menopauză.

Sângerările uterine disfuncționale se diagnostichează atunci când, în ciuda investigațiilor normale, nu se poate indica nicio modificare organică. Un astfel de diagnostic se poate pune abia după excluderea altor cauze.

Ce investigații merită făcute preventiv?

Îngrijirea ginecologică regulată servește nu doar la rezolvarea problemelor de ciclu, ci și la depistarea precoce a bolilor care la început nu dau simptome. Amploarea investigațiilor depinde de vârstă, de viața sexuală, de bolile cronice și de istoricul familial, de aceea cel mai bine este să o stabilești cu medicul.

• citologia și testul HPV – investigații de screening pentru modificările colului uterin; programele de screening și intervalele depind de țară, de vârstă și de metoda de testare, așa că întreabă medicul ce recomandări naționale actuale se aplică în cazul tău;
• examenul ginecologic și ecografia aparatului genital – evaluarea uterului, a endometrului și a ovarelor, făcută în caz de simptome sau la recomandarea medicului;
• examinarea sânilor – clinic, de către medic, și proprie, în cadrul autoexaminării sânilor; investigațiile imagistice ale sânilor se recomandă în funcție de vârstă și de factorii de risc;
• analizele de sânge în tulburările de ciclu – cel mai des TSH, prolactină, hemoleucogramă și, în funcție de situație, alți hormoni.

Valorile de referință ale hormonilor depind de laborator și de ziua ciclului. Rezultatul are sens abia în contextul simptomelor și al momentului recoltării, așa că nu-l interpreta singură.

Ciclul, planificarea sarcinii și fertilitatea

Cunoașterea propriului ciclu este baza planificării sarcinii. Ciclurile regulate arată de obicei că ovulația are loc, deși nu este sigur. Șansele de concepție sunt cele mai mari în zilele de dinainte de ovulație și în ziua ovulației; raporturile sexuale la fiecare 1–2 zile în această perioadă sunt considerate o strategie rezonabilă.

Pregătirea completă pentru sarcină – analize, vaccinări, suplimentarea cu acid folic, evaluarea medicamentelor – o descriem în articolul despre planificarea sarcinii. Dacă, în ciuda încercărilor regulate, sarcina nu apare, citește despre infertilitate. Multe cupluri rămân însărcinate în decurs de un an de încercări, iar după vârsta de 35 de ani merită să începi investigațiile mai devreme, după aproximativ șase luni.

După o concepție reușită, menstruațiile încetează de obicei. Evoluția sarcinii și investigațiile din etapele următoare sunt descrise în articolul Sarcina lună de lună.

Cum îți menții un ciclu sănătos?

Nu există garanția că ciclul va fi mereu regulat, dar câteva reguli îi favorizează stabilitatea și sănătatea hormonală în general. Nu sunt „metode de reglare a ciclului”, ci un element al unui stil de viață sănătos.

• Menține o greutate corporală stabilă, sănătoasă, și evită dietele drastice; atât subponderea, cât și excesul de țesut gras pot perturba ovulația.
• Ai grijă de un somn regulat și de modalități de a face față stresului; lipsa cronică de somn influențează echilibrul hormonal.
• Fă activitate fizică moderată; antrenamentele foarte intense, cu un aport energetic insuficient, pot duce la încetarea menstruațiilor.
• Mănâncă variat – principiile sunt prezentate în articolul despre alimentația sănătoasă. În cazul menstruațiilor abundente, ține minte riscul de deficit de fier.
• Evită fumatul; nicotina se asociază cu o menopauză mai precoce și cu tulburări circulatorii, inclusiv în cazul contracepției hormonale.
• Nu folosi plante sau suplimente „pentru reglarea ciclului” fără consult – eficiența majorității nu este bine documentată, iar unele interacționează cu medicamentele și nu sunt recomandate în sarcină sau în timpul alăptării.

Când mergi la ginecolog?

Mergi la medic atunci când ciclul sau menstruația se abat clar de la norma ta sau apar simptome care nu trec. Un consult programat este indicat în următoarele situații:

• prima menstruație nu a apărut până la aproximativ 15 ani sau în aproximativ 3 ani de la începutul dezvoltării sânilor;
• menstruațiile au încetat timp de 3 luni sau mai mult, și nu ești însărcinată, nici în menopauză;
• ciclurile sunt constant mai scurte de aproximativ 21 de zile sau mai lungi de aproximativ 35–38 de zile;
• sângerarea este foarte abundentă sau durează mai mult de aproximativ o săptămână – vezi menstruații abundente;
• apar sângerări ușoare între menstruații sau sângerare după raport sexual;
• durerea menstruală este puternică, se accentuează sau nu trece după analgezicele obișnuite – vezi menstruații dureroase și endometrioza;
• simptomele de dinainte de menstruație îți îngreunează clar munca sau relațiile – vezi PMS și PMDD;
• încerci să rămâi însărcinată de un an fără rezultat, iar după vârsta de 35 de ani – deja după aproximativ șase luni;
• a apărut sângerare după menopauză – necesită întotdeauna investigații.

Când este nevoie de ajutor urgent?

Mergi imediat la camera de gardă sau sună la ambulanță (numărul 112) dacă apare oricare dintre situațiile de mai jos:

• sângerarea este atât de abundentă încât îți îmbibi absorbantul sau tamponul într-o oră, timp de mai multe ore la rând;
• apar amețeli, leșin, palpitații, dificultăți de respirație sau o paloare evidentă;
• ai o durere puternică și bruscă în abdomen, mai ales pe o singură parte, în special cu menstruația întârziată sau cu un test de sarcină pozitiv – poate fi o sarcină extrauterină;
• sângerarea este însoțită de febră, frisoane și durere puternică în abdomenul inferior;
• ești însărcinată și a apărut sângerare sau durere puternică – detalii în articolul despre simptomele avortului spontan.

Cele mai frecvente întrebări despre ciclul menstrual

Este normal un ciclu de 35 de zile?

Un ciclu de 35 de zile se încadrează în intervalul larg al normalului la femeile adulte, atâta timp cât este relativ constant și există ovulație. Ciclurile mai lungi pot sugera totuși o ovulație mai rară, de exemplu în SOPK, de aceea, când încerci să rămâi însărcinată sau ai simptome suplimentare, merită să te consulți cu medicul.

Poate stresul să întârzie menstruația?

Da. Stresul puternic sau de lungă durată, boala și lipsa somnului pot muta ovulația și, prin urmare, data menstruației. De obicei ciclul revine la normal după câteva săptămâni, dar dacă întârzierea se repetă sau persistă, trebuie căutată o altă cauză.

Este periculoasă lipsa menstruației timp de un an?

Lipsa îndelungată a menstruației la o femeie aflată înainte de menopauză nu este niciodată o stare pe care trebuie pur și simplu s-o suporți. Poate indica tulburări hormonale și, la un nivel scăzut de estrogen, poate crește riscul de slăbire a oaselor. Necesită investigații.

Se poate face sport, înot și sex în timpul menstruației?

Da, dacă te simți bine. Activitatea fizică moderată ameliorează adesea disconfortul. Înotul cu tampon sau cu cupă menstruală este posibil, iar raportul sexual în timpul menstruației nu este dăunător, deși nu protejează împotriva sarcinii și nici împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală.

Unde găsești mai multe informații în secțiunea despre sănătatea femeii?

Mai jos am adunat articolele care dezvoltă fiecare temă în parte. Începe cu cel care se potrivește cel mai bine simptomelor tale.

• Fertilitate și contracepție: metoda calendarului (zilele fertile), metode de contracepție.
• Tulburări menstruale: menstruații dureroase, menstruații neregulate, menstruații abundente, sindromul premenstrual.
• Boli ale aparatului genital: endometrioza, sindromul ovarelor polichistice, fibroame uterine, vaginita.
• Aparatul urinar: cistita, incontinența urinară.
• Prevenție: citologia și testul HPV, autoexaminarea sânilor.
• Următoarele etape ale vieții: menopauza; iar dacă planifici un copil, planificarea sarcinii.