Planificarea sarcinii – cum te pregătești pentru sarcină pas cu pas

Planificarea sarcinii înseamnă pregătirea organismului ambilor parteneri pentru concepția unui copil, cel mai bine cu cel puțin câteva luni înainte de începerea încercărilor. Include o consultație de control la medic, analizele de bază, începerea administrării de acid folic, completarea vaccinărilor, trecerea în revistă a medicamentelor și schimbări ale stilului de viață. Astfel, multe probleme pot fi depistate și controlate înainte să înceapă să influențeze sarcina.

Pregătirea nu garantează că sarcina va apărea repede sau că va decurge fără dificultăți, dar crește șansele unei evoluții sănătoase. Nici nu cere perfecțiune: sunt de ajuns bunul-simț și o discuție cu medicul. Întreaga evoluție a sarcinii care te așteaptă este descrisă în articolul sarcina lună de lună.

Când să începi pregătirile pentru sarcină?

Cel mai bine este să începi cu 3–6 luni înainte de concepția planificată. Atât timp este de obicei necesar pentru a face analizele, a completa vaccinările, a stabiliza bolile cronice, a schimba medicamentele care nu sunt indicate în sarcină și a introduce obiceiuri mai sănătoase. Dacă sarcina a apărut fără astfel de pregătiri, nu există motiv de panică: majoritatea sarcinilor se termină cu bine, iar primii pași se pot face imediat după test.

Prima etapă cade în perioada în care femeia de obicei încă nu știe că este însărcinată, iar organele copilului se formează foarte devreme. De aceea este rezonabil să respecți regulile de bază de prudență încă din timpul încercărilor, de exemplu să renunți la alcool și la țigări și să iei acid folic.

Ce analize să faci înainte de sarcină?

Medicul stabilește individual setul de analize, dar de obicei se recomandă o consultație la ginecolog și analizele de laborator de bază. Scopul lor este depistarea bolilor, adesea fără simptome, care pot îngreuna apariția sarcinii sau îi pot influența evoluția.

• examen ginecologic cu ecografie a organelor genitale și test Babeș-Papanicolau (citologie), dacă a trecut un interval potrivit de la ultimul,
• hemoleucogramă, inclusiv evaluarea anemiei,
• glicemia à jeun,
• TSH, adică evaluarea funcției tiroidei,
• examen sumar de urină,
• grupa sanguină și factorul Rh,
• anticorpi împotriva rubeolei și eventual împotriva altor boli, de exemplu varicela,
• teste pentru infecții cu transmitere sexuală și pentru virusuri, de exemplu HIV, HBV și HCV, în funcție de situație,
• testarea pentru toxoplasmoză, dacă medicul o consideră necesară,
• controlul tensiunii arteriale și al greutății.

Intervalele de referință ale rezultatelor diferă de la un laborator la altul, iar interpretarea trebuie făcută întotdeauna de medic. După ce rămâi însărcinată, o parte dintre analize va trebui repetată, conform calendarului descris în articolul analize și investigații în sarcină.

Vizita la dentist

Bolile gingiilor și cariile se pot agrava în sarcină din cauza modificărilor hormonale, iar inflamațiile severe din cavitatea bucală nu sunt lipsite de importanță pentru starea generală de sănătate. Tratamentul dinților este mai comod și mai sigur de făcut înainte de sarcină, fără temeri legate de radiografii sau anestezie.

De când să iei acid folic și ce suplimente sunt necesare?

Acidul folic este bine să fie început încă înainte de concepție, cu cel puțin câteva săptămâni mai devreme, și continuat cel puțin până la sfârșitul primului trimestru. El scade riscul de malformații ale tubului neural, precum spina bifida. Doza profilactică standard este mică, dar femeile din grupele cu risc crescut (de exemplu după o sarcină anterioară cu malformație a tubului neural, cu diabet, cu obezitate, care iau unele medicamente antiepileptice) pot avea nevoie de o doză mai mare, stabilită de medic.

În afară de acidul folic, medicul poate recomanda:

• vitamina D, dacă nivelul ei este scăzut sau dacă alimentația și expunerea la soare sunt limitate,
• iod, dacă nu există contraindicații din partea tiroidei,
• fier, dar numai în cazul unui deficit confirmat,
• acizi grași omega-3 (DHA), mai ales dacă nu mănânci pește de mare.

Nu trebuie să iei doze mari de vitamine pe cont propriu. Excesul de vitamina A este dăunător pentru copilul în dezvoltare. Acest lucru este descris în detaliu în articolul suplimente în sarcină – care sunt necesare și pe care să le eviți.

Ce vaccinări să completezi înainte de sarcină?

Merită să verifici imunitatea împotriva rubeolei, rujeolei, oreionului și varicelei, precum și calendarul celorlalte vaccinări. Infecția cu rubeolă în sarcină poate provoca malformații grave ale fătului, iar varicela este periculoasă atât pentru mamă, cât și pentru copil. Vaccinurile care conțin virusuri vii atenuate (de exemplu împotriva rubeolei, rujeolei, oreionului și varicelei) nu se administrează în sarcină, așa că trebuie făcute înainte de sarcină. După astfel de vaccinări se recomandă de obicei să aștepți cel puțin o lună înainte de concepție.

Merită să întrebi medicul și despre vaccinarea împotriva hepatitei virale de tip B, gripei și tusei convulsive, care se planifică mai târziu, în timpul sarcinii. Setul de vaccinuri se alege individual, pe baza documentelor medicale și a stării de sănătate.

Bolile cronice și medicamentele exclud sarcina?

Marea majoritate a bolilor cronice nu exclud sarcina, dar cer un control prealabil și, adesea, schimbarea tratamentului. Aceasta se referă, printre altele, la diabet, hipertensiune, epilepsie, boli ale tiroidei, boli autoimune, astm și depresie. O boală bine echilibrată înainte de sarcină scade semnificativ riscul de complicații.

Nu opri pe cont propriu niciun medicament luat permanent. Boala netratată dăunează și ea sarcinii, iar unele medicamente sunt sigure în sarcină, altele trebuie înlocuite cu echivalente potrivite. Rezerve există, printre altele, față de o parte dintre medicamentele antiepileptice, unele medicamente pentru hipertensiune (de exemplu din grupa inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei), anticoagulantele din grupa antagoniștilor vitaminei K, izotretinoina folosită în acneea severă și unele medicamente imunosupresoare. Regulile generale sunt prezentate în articolul medicamentele în sarcină și în timpul alăptării.

Dacă iei medicamente fără prescripție sau suplimente din plante, spune-i medicului și despre ele. Nu orice plantă este sigură în sarcină, iar unele preparate din plante pot influența hormonii sau coagularea sângelui.

Cum influențează stilul de viață fertilitatea și sarcina?

Stilul de viață influențează atât șansele de a rămâne însărcinată, cât și sănătatea viitorului copil. Cele mai importante sunt:

• Greutatea corporală. Atât subponderea, cât și excesul de greutate sau obezitatea pot perturba ovulația și pot crește riscul de complicații ale sarcinii, inclusiv diabetul gestațional și hipertensiunea. Atingerea treptată a unui IMC normal este benefică, dar fără diete-minune și restricții.
• Alimentația. O dietă variată, cu legume, fructe, produse integrale, pește, leguminoase și grăsimi de bună calitate. Regulile privind alimentația sunt dezvoltate în articolul alimentația în sarcină.
• Alcoolul. Nu s-a stabilit o cantitate sigură de alcool în sarcină, așa că în timpul încercărilor și în sarcină cel mai bine este să îl eviți complet.
• Țigările. Fumatul scade fertilitatea și crește riscul de avort spontan, de naștere prematură și de greutate mică la naștere. Acest lucru se aplică și fumatului pasiv. Renunțarea la fumat este unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poți face înainte de sarcină.
• Cofeina. Cantitățile moderate de cafea sunt de obicei admise, dar merită limitate.
• Mișcarea. Activitatea moderată regulată îmbunătățește condiția fizică și scade riscul de complicații. Efortul exagerat și greutatea corporală foarte mică pot însă perturba ciclul.
• Drogurile. Consumul de substanțe psihoactive este periculos pentru sarcină și pentru fertilitate.
• Stresul și somnul. Stresul cronic și lipsa somnului nu exclud apariția unei sarcini, dar înrăutățesc starea de bine și pot deveni o povară pentru cuplu.

Ce ar trebui să facă partenerul?

Fertilitatea privește ambii parteneri, iar factorul masculin este cauza infertilității la o parte considerabilă dintre cupluri. Bărbatul ar trebui să aibă grijă de greutatea corporală, să limiteze alcoolul, să nu fumeze și să evite steroizii anabolizanți, care pot chiar opri producția de spermatozoizi. Merită să evite și supraîncălzirea îndelungată a testiculelor, de exemplu băile fierbinți lungi și dese sau saunele, și să spună medicului ce medicamente ia.

Dacă apare o problemă, bărbatul face spermograma, care este un test simplu și de bază în diagnosticul infertilității. Detalii despre cauze și investigații descrie articolul infertilitatea – cauze, investigații și posibilități de tratament.

Cum recunoști zilele fertile și cum crești șansele de sarcină?

Fecundarea are loc atunci când spermatozoizii întâlnesc ovulul în aproximativ o zi după ovulație. Spermatozoizii pot supraviețui în căile genitale ale femeii până la câteva zile, de aceea fereastra de fertilitate cuprinde câteva zile înainte de ovulație și ziua ovulației. Cea mai bună metodă este să ai raporturi sexuale regulate, la două-trei zile, pe tot parcursul ciclului, fără să te concentrezi excesiv pe calcularea datelor.

Poate ajuta urmărirea semnelor de fertilitate, precum mucusul cervical, temperatura corpului și testele de ovulație. Nu este însă de încredere metoda bazată exclusiv pe calendar, mai ales în cazul ciclurilor neregulate, despre care scriem în articolul calendarul zilelor fertile – cum calculezi ovulația și dacă funcționează. Cunoștințele despre hormoni și fazele ciclului sunt completate de textul despre ciclul menstrual.

Dacă ai folosit anterior contracepție hormonală, după oprirea ei ciclurile pot reveni ceva mai târziu, dar majoritatea femeilor își recapătă fertilitatea în câteva luni. Nu este nevoie să aștepți o perioadă anume după oprirea pastilelor pentru ca sarcina să se poată dezvolta normal.

Cât durează până rămâi însărcinată și când să te adresezi medicului?

La majoritatea cuplurilor sănătoase sarcina apare în decurs de un an de raporturi sexuale regulate, fără protecție. Într-un singur ciclu, șansa de concepție la un cuplu tânăr și sănătos este de aproximativ 20–25%, așa că câteva luni fără rezultat sunt cu totul normale. Fertilitatea femeii scade treptat odată cu vârsta, iar mai vizibil după vârsta de 35 de ani.

Investigațiile trebuie începute mai devreme de un an dacă:

• femeia are 35 de ani împliniți – atunci după aproximativ șase luni de încercări,
• ciclurile sunt foarte neregulate sau menstruația lipsește,
• în trecut s-au diagnosticat endometrioză, sindromul ovarelor polichistice, boli ale trompelor uterine sau ale uterului,
• partenerul are probleme cunoscute cu sperma, a suferit operații sau traumatisme ale testiculelor,
• au existat anterior avorturi spontane repetate.

Cum recunoști sarcina și ce faci după un rezultat pozitiv?

Primul semnal este de obicei întârzierea menstruației, iar uneori sensibilitatea sânilor, somnolența sau greața. Descrierea simptomelor și a altor cauze posibile ale lor o găsești în articolul primele simptome ale sarcinii. Testul de sarcină este cel mai bine să fie făcut din ziua în care era așteptată menstruația; regulile de utilizare sunt tratate în textul testul de sarcină – când să-l faci și cum să citești rezultatul.

După confirmarea sarcinii, programează-te la medic sau la moașă, continuă să iei acid folic, renunță la alcool și la țigări, iar despre medicamente întreabă imediat. O consultație timpurie permite clarificarea rapidă a nelămuririlor.

Factori care cer o atenție deosebită înainte de sarcină

În unele situații pregătirea pentru sarcină ar trebui să fie mai detaliată și condusă în colaborare cu un medic specialist.

• Vârsta peste 35 de ani. Crește riscul de dificultăți în a rămâne însărcinată, de avort spontan și de unele anomalii cromozomiale. Nu înseamnă că sarcina este imposibilă sau periculoasă, dar monitorizarea este uneori mai atentă.
• Complicații anterioare. Avorturile spontane repetate, nașterea prematură, preeclampsia sau diabetul gestațional dintr-o sarcină anterioară cresc riscul de repetare și cer un plan de îngrijire.
• Boli genetice în familie. Este posibilă o consultație la un cabinet de genetică, care va evalua riscul și va propune investigații.
• Boli ale tiroidei. Atât hipotiroidismul, cât și hipertiroidismul trebuie echilibrate, deoarece influențează fertilitatea și dezvoltarea copilului.
• Diabetul. Echilibrarea bună a glicemiei înainte de sarcină scade semnificativ riscul de malformații congenitale.
• Infecțiile. Infecțiile cu transmitere sexuală merită diagnosticate și tratate înainte de sarcină.

Lista de verificare înainte de sarcină

1. Programează o consultație de control la ginecolog și fă analizele de bază.
2. Începe să iei acid folic, întreabă despre vitamina D și iod.
3. Verifică vaccinările, mai ales împotriva rubeolei și a varicelei.
4. Discută cu medicul despre toate medicamentele și suplimentele, nu le opri pe cont propriu.
5. Controlează bolile cronice și echilibrează-le înainte de concepție.
6. Renunță la alcool, la țigări și la alte substanțe.
7. Ai grijă de o greutate corporală normală și de mișcare regulată.
8. Tratează-ți dinții și verifică starea cavității bucale.
9. Roagă-ți partenerul să aibă grijă și el de sănătate și, la nevoie, să facă o spermogramă.
10. Vorbește deschis despre planuri, inclusiv despre temeri, finanțe și sprijin.

Când mergi la medic și la ce să fii atentă?

Merită să te adresezi medicului mai devreme decât ai planificat dacă în timpul încercărilor apar simptome care pot indica o boală sau tulburări hormonale:

• lipsa menstruației timp de câteva luni sau cicluri foarte neregulate,
• durere puternică în timpul menstruației sau al raporturilor sexuale, sângerări foarte abundente,
• secreție neobișnuită, mâncărime sau miros din vagin,
• păr în exces, acnee, creștere sau scădere rapidă în greutate,
• secreție de lapte în afara sarcinii și a perioadei de alăptare.

Dacă testul de sarcină este pozitiv și apar sângerare, durere puternică în abdomenul inferior, amețeli sau slăbiciune, trebuie să te prezinți de urgență. Poate fi un simptom al unei complicații a sarcinii precoce, printre altele al sarcinii extrauterine, despre care citești mai mult în articolul despre avortul spontan.

Contează și psihicul în timpul încercărilor?

Încercările de a avea un copil pot fi o povară emoțională, mai ales când durează mult. Merită să discuți despre așteptări cu partenerul, să ai grijă de relație și să nu reduci raporturile sexuale doar la calendar. Sfatul „relaxează-te pur și simplu” nu este nici o metodă eficientă de tratare a infertilității, nici o apreciere corectă a situației, pentru că multe cauze ale dificultăților au o bază medicală. Dacă însă stresul, anxietatea sau sentimentul de vinovăție devin greu de suportat, poate ajuta o discuție cu un psiholog.