Alăptarea – beneficii, început, probleme și unde cauți ajutor

Alăptarea este modul natural de hrănire a nou-născuților și a sugarilor: laptele matern oferă copilului o hrană adaptată nevoilor sale, iar pentru mamă se asociază cu mai multe beneficii pentru sănătate. Recomandările societăților științifice spun că, atunci când este posibil, copilul ar trebui alăptat exclusiv la sân în primele aproximativ șase luni de viață, apoi se introduc treptat alimentele complementare, iar alăptarea continuă atât timp cât mama și copilul își doresc acest lucru.

Este totuși o decizie personală, nu o obligație. Nu orice femeie poate sau vrea să alăpteze, iar hrănirea cu lapte praf este o alegere pe deplin valoroasă, care asigură copilului o dezvoltare corectă. Mai jos găsești informații despre beneficii, primele zile, problemele frecvente, alimentația mamei și locurile unde poți cere ajutor. Despre perioada imediat următoare nașterii scriem în articolul lăuzia.

Ce beneficii are alăptarea?

Laptele matern conține nutrienți, anticorpi și alte substanțe, iar compoziția lui se schimbă odată cu dezvoltarea copilului. La copiii alăptați se observă un risc mai mic de unele infecții, între altele ale tubului digestiv, ale urechilor și ale căilor respiratorii. La mame, alăptarea se asociază cu o revenire mai rapidă a uterului după naștere și, conform observațiilor, cu un risc ceva mai mic de unele boli mai târziu în viață, de exemplu cancerul de sân și de ovar și diabetul de tip 2.

Merită totuși să privești aceste date în perspectivă. Diferențele descrise se referă la riscul la nivelul întregii populații, nu la soarta unui singur copil. Copiii hrăniți cu biberonul nu sunt „mai puțin buni” – marea majoritate se dezvoltă sănătos. Alăptarea are și o dimensiune practică și emoțională: laptele este mereu disponibil, are temperatura potrivită și nu necesită pregătire, iar apropierea din timpul alăptării favorizează formarea atașamentului.

Cum începi să alăptezi?

Cel mai bun început este contactul piele pe piele cât mai devreme după naștere și prima punere la sân în primele ore, dacă starea mamei și a copilului permite acest lucru. Prima hrană, colostrul, este densă și apare în cantități mici, dar este pe deplin suficientă pentru nou-născut. Lactația deplină se instalează de obicei după câteva zile, adesea cu o senzație evidentă de congestie mamară (urcarea laptelui).

Câteva reguli fac începutul mai ușor:

• pune copilul la sân des și la cerere – în primele săptămâni, de obicei la fiecare câteva ore sau mai des, inclusiv noaptea,
• fii atentă la poziția corectă la sân: copilul trebuie să cuprindă cu gura nu doar mamelonul, ci și o parte mare din areolă, iar bărbia și nasul trebuie să atingă sânul,
• alege o poziție comodă, cu spatele și brațele sprijinite,
• ține minte că alăptarea nu ar trebui să doară – durerea sugerează de obicei o poziționare incorectă la sân,
• observă copilul: scutecele ude și scaunele regulate, precum și creșterea treptată în greutate arată că se satură; evaluarea o lași moașei sau pediatrului.

În primele zile nou-născuții pierd puțin din greutate, apoi încep s-o recâștige. Dacă ai îndoieli că micuțul mănâncă suficient, nu aștepta – contactează moașa sau pediatrul.

Cât de des și cât timp trebuie alăptat?

Nou-născutul cere sânul de obicei foarte des, chiar de peste zece ori pe zi, iar durata mesei variază. Nu există un program universal care să se potrivească fiecărui copil. Cel mai bine este să răspunzi semnalelor de foame: mișcarea buzelor, căutarea sânului, sugerea pumnișorilor, iar plânsul apare abia la urmă.

Unii copii mănâncă repede, alții mult și leneș. Mesele dese nu înseamnă că laptele este insuficient, mai ales în perioadele așa-numitelor salturi de creștere, când copilul vrea să stea la sân mai des timp de câteva zile. Alăptările de noapte sunt normale în primele luni și ajută la menținerea lactației.

Pozițiile de alăptare

Alegerea poziției depinde de confort și de situație. Printre cele mai folosite se numără poziția clasică (leagăn), poziția de sub braț, numită și „de rugby” (utilă, între altele, după operația de cezariană), și alăptarea întinsă pe o parte. Toate trebuie să asigure că întregul corp al copilului este întors spre tine, iar capul și trunchiul sunt în aceeași linie.

Care sunt cele mai frecvente probleme la alăptare?

Mameloane dureroase, crăpate

Cea mai frecventă cauză este poziționarea incorectă la sân. Corectează poziția și modul de prindere a sânului, iar dacă durerea persistă, cere evaluarea unei moașe sau a unui consultant în lactație. După alăptare poți lăsa pe mamelon o picătură din propriul lapte, să se usuce. Uneori cauza durerii este un frenul lingual scurt la copil sau o infecție cu drojdii, iar evaluarea ține de specialist. Evită produsele care trebuie spălate înainte de alăptare și, înainte de a folosi orice unguent, întreabă moașa sau farmacistul.

Congestia mamară (urcarea laptelui)

La câteva zile după naștere sânii pot deveni tari, grei și dureroși. Ajută punerea frecventă a copilului la sân, extragerea blândă a unei cantități mici de lapte pentru a înmuia zona mamelonului, un duș cald înainte de alăptare și comprese reci după alăptare. Congestia trece de obicei în câteva zile. Nu întrerupe alăptarea, pentru că staza laptelui doar agravează problema.

Stază lactată și mastită

Staza este o îngroșare dureroasă în sân, care apare când laptele nu este evacuat suficient. Dacă nu dispare, poate evolua spre mastită (inflamația sânului): sânul este roșu, fierbinte și dureros, iar apar și febră, frisoane și stare generală proastă. Alăptarea sau extragerea laptelui rămân în continuare sigure și ajută la tratament. La medic trebuie să mergi în aceeași zi, pentru că de multe ori este nevoie de un antibiotic compatibil cu alăptarea. Când apare o masă tare, foarte dureroasă, cu roșeață intensă și febră, poate fi vorba de un abces mamar, care necesită evaluare urgentă.

Lapte puțin

Teama că laptele este insuficient este foarte frecventă, deși o lipsă reală apare mai rar. Sânul moale, mesele dese sau perioadele de foame crescută ale copilului nu înseamnă lipsă de lapte. Cel mai mult ajută golirea frecventă și eficientă a sânilor. Dacă te îngrijorezi, cere evaluarea creșterii în greutate a copilului. Plantele și preparatele „pentru lactație” au dovezi neclare de eficacitate, iar unele pot face rău, de aceea înainte de a le folosi întreabă medicul sau consultantul în lactație.

Infecția cu drojdii și canalele lactifere blocate

Arsura sau durerea ascuțită, ca o înțepătură, la nivelul mameloanelor, care persistă în ciuda poziționării corecte, poate fi cauzată de o infecție cu drojdii la mamă și la copil. Aceasta necesită diagnostic și tratament pentru ambii. La rândul său, un canal lactifer blocat se manifestă printr-o îngroșare limitată și sensibilă în sân, care dispare adesea după golirea frecventă a sânului; dacă nu trece, consultă o moașă sau un medic.

Ce să mănânci și să bei în timpul alăptării?

Nu există o „dietă specială a mamei care alăptează”. Este suficientă o alimentație variată și regulată, cu legume, fructe, produse din cereale și proteine, precum și o cantitate adecvată de lichide – bea când simți sete. Necesarul de energie este puțin mai mare decât înainte de sarcină. Nu este nevoie să excluzi alimentele „care produc gaze” sau mâncărurile picante, decât dacă observi o legătură repetată cu simptomele copilului.

Dacă există suspiciunea de alergie la proteinele din laptele de vacă la copil, decizia privind dieta de excludere o ia medicul – nu introduce restricții pe cont propriu, pentru că îți pot slăbi propria stare de nutriție. Principiile generale de alimentație sunt descrise în articolul dieta în sarcină, iar o mare parte dintre ele rămân valabile și după naștere. Subiectul suplimentelor este tratat în suplimente în sarcină; în timpul alăptării, decizia despre folosirea lor aparține medicului.

• Alcoolul – cel mai bine este să-l eviți; dacă hotărăști să consumi, discută regulile cu medicul.
• Cofeina – cantitățile moderate de cafea și ceai de obicei nu dăunează, dar la copiii sensibili pot accentua agitația.
• Țigările – renunță la fumat; dacă nu poți, tot este mai bine să alăptezi decât să renunți la alăptare, dar nu fuma în preajma copilului.
• Peștele – alege speciile cu conținut scăzut de mercur.

Se pot lua medicamente în timpul alăptării?

Majoritatea medicamentelor trec în lapte în cantități mici și nu necesită întreruperea alăptării, dar unele nu sunt indicate. Nu opri niciodată un medicament important și nu întrerupe alăptarea pe cont propriu. Înainte de a lua orice medicament, plantă sau supliment, spune medicului, farmacistului sau moașei că alăptezi.

O prezentare mai amplă găsești în articolul medicamente în sarcină și în timpul alăptării. Aceasta se referă și la contracepție (vezi metode de contracepție), pentru că nu orice formă a ei este recomandată în perioada alăptării, mai ales în primele săptămâni. Plantele, inclusiv cele considerate în general blânde, pot trece în lapte sau îi pot influența cantitatea, așa că nu le considera sigure de la sine înțeles.

Alăptarea în boli și în situații speciale

• Răceala și infecțiile – de obicei nu sunt un motiv de întrerupere a alăptării; anticorpii din lapte pot chiar sprijini imunitatea copilului,
• cezariana – poți alăpta și după cezariană, alegând poziții care nu apasă pe rană,
• prematurii și copiii bolnavi – modul de hrănire este stabilit de echipa de neonatologie, care o sprijină adesea pe mamă în extragerea laptelui,
• sarcina în timpul alăptării – discută cu medicul decizia de a continua alăptarea,
• bolile mamei – unele boli cronice și medicamente necesită o evaluare individuală; nu renunța la alăptare fără consult.

Alăptarea poate fi contraindicată în situații puține, de exemplu în cazul unor infecții la mamă sau al folosirii anumitor medicamente. În astfel de cazuri decizia se ia întotdeauna împreună cu medicul.

Cum extragi și păstrezi laptele?

Extragerea laptelui este utilă când mama se întoarce la muncă, când copilul nu poate suge sau când trebuie redusă congestia. Se poate face manual sau cu pompa de sân. Asigură-te că ai mâinile curate și echipamentul spălat bine și sterilizat. Cel mai bine este să extragi laptele după alăptare sau între mese, într-un loc liniștit.

Laptele extras se păstrează în recipiente curate, destinate acestui scop, în frigider sau în congelator, notând data. Timpii exacți de păstrare și regulile de dezghețare ți le va spune moașa sau consultantul în lactație – depind de temperatură și de condiții. Modul de administrare a laptelui extras (biberon, cană, linguriță) alege-l împreună cu moașa sau consultantul în lactație, mai ales dacă vrei să continui alăptarea la sân.

Când și cum înțărci copilul?

Momentul încheierii alăptării depinde de mamă și de copil. Cel mai bine este să o faci treptat, înlocuind câte o masă la fiecare câteva zile, ceea ce reduce riscul de stază și de mastită și este mai blând pentru copil. Înțărcarea bruscă poate fi dureroasă pentru sâni și grea emoțional.

Schimbările hormonale de după încheierea alăptării pot influența starea de spirit. Dacă simți o tristețe sau o anxietate de lungă durată, caută sprijin (vezi depresia – simptome). Ține minte că, după încheierea alăptării, fertilitatea revine în totalitate; despre planurile unei noi sarcini scriem în articolul planificarea sarcinii.

Când mergi urgent la medic?

• sânul este roșu, fierbinte și dureros, iar tu ai febră sau frisoane,
• simți în sân o masă tare care nu dispare după golirea sânului sau din mamelon iese puroi ori sânge,
• copilul este foarte somnolent, nu vrea să sugă, are buzele uscate, urinează rar (mai puține scutece ude decât de obicei), este vizibil galben sau scade în greutate,
• copilul are febră (la nou-născuți aceasta necesită evaluare imediată), varsă abundent sau are diaree cu sânge,
• simți o tristețe puternică, anxietate sau lipsă de energie care îți îngreunează îngrijirea copilului.

Unde cauți ajutor pentru alăptare?

Ajutor pentru alăptare poți căuta la asistenta comunitară sau la moașă, la un cabinet de consiliere în lactație, la un consultant în lactație certificat, la pediatru și în maternitatea în care ai născut. Sprijin oferă și grupurile de mame și cei apropiați. Nu aștepta să ceri ajutor: multe probleme, cum ar fi durerea sau poziționarea incorectă la sân, se pot rezolva repede. Etapa anterioară, nașterea, este descrisă în articolul semnele nașterii, iar întreaga sarcină în sarcina lună de lună.

Hrănirea cu lapte praf este și ea o alegere bună

Se întâmplă ca alăptarea să nu fie posibilă sau să nu fie ceea ce îți dorești: din motive de sănătate, din cauza medicamentelor, a dificultăților de lactație, a întoarcerii la muncă sau pur și simplu din alegere proprie. Laptele praf este conceput astfel încât să ofere copilului tot ce are nevoie, iar bunăstarea lui depinde în mare măsură de faptul că este hrănit, în siguranță și înconjurat de grijă.

Cele două moduri de hrănire pot fi și combinate. Alegerea formei de hrănire nu arată dacă ești o mamă bună. Dacă vrei să schimbi modul de hrănire, vorbește cu moașa sau cu pediatrul, ca s-o faci în siguranță.