Metode contraceptive: prezentare, eficiență și contraindicații

Metodele contraceptive sunt toate modalitățile de prevenire a sarcinii: de la pastile, dispozitive intrauterine și implant, prin prezervative, până la metodele de observare a fertilității și intervenția de sterilizare definitivă. Cea mai bună este cea care se potrivește sănătății și planurilor tale și pe care o poți folosi fără greșeli – deoarece în practică eficiența depinde nu doar de metoda în sine, ci și de cât de ușor o poți folosi constant.

Mai jos, fiecare grupă de metode are o secțiune separată: cum acționează, cui i se potrivește, ce avantaje și dezavantaje are și ce temeri apar cel mai des. Apoi găsești un tabel comparativ, sfaturi pentru diferite etape ale vieții, lămurirea miturilor și o listă cu lucrurile pe care merită să le spui medicului. Alegerea exactă discut-o întotdeauna cu medicul ginecolog sau cu medicul de familie.

Cum alegi o metodă contraceptivă?

Nu există o singură metodă cea mai bună pentru toată lumea, iar alegerea poate fi schimbată oricând. Te ajută niște întrebări simple:

• dacă planifici o sarcină în curând sau mai degrabă peste câțiva ani;
• dacă îți este ușor să-ți aduci aminte zilnic de ceva sau preferi o metodă de tipul „o dată și gata";
• dacă ai nevoie de protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală;
• dacă ai menstruații abundente sau dureroase pe care metoda respectivă le-ar putea atenua;
• ce boli ai tu și ce boli există în familie, de ex. tromboză, migrenă, hipertensiune, cancere;
• dacă alăptezi sau ai născut recent;
• dacă accepți modificări ale aspectului sângerărilor, de ex. sângerări ușoare între menstruații sau lipsa menstruației.

Eficiența indicată de producători se referă la utilizarea ideală. În viața de zi cu zi poate fi mai mică, mai ales la metodele care depind de memorie și de disciplină.

Contracepția hormonală combinată: pastile, plasture, inel

Preparatele combinate conțin estrogen și progestativ. Inhibă ovulația, îngroașă mucusul cervical și modifică mucoasa uterină. Pastila se ia zilnic, plasturele se schimbă o dată pe săptămână, iar inelul vaginal se introduce pentru câteva săptămâni din ciclu, după care se face o scurtă pauză, în care apare sângerarea de întrerupere.

Cui i se potrivește: femeilor sănătoase care vor menstruații regulate, mai ușoare și mai puțin dureroase sau care vor să atenueze acneea ori simptomele sindromului ovarelor polichistice. Avantaje: ciclu previzibil, adesea mai puțină durere și sângerare, risc redus de cancer ovarian și de cancer al corpului uterin. Dezavantaje: necesită regularitate, crește ușor riscul de tromboză și ridică tensiunea la unele femei, nu protejează împotriva infecțiilor.

Cele mai frecvente temeri privesc pastila uitată, vărsăturile sau diareea (pot reduce absorbția) și interacțiunile cu medicamentele. Eficiența poate fi diminuată de unele medicamente antiepileptice, de rifampicină și de sunătoare – vezi sunătoarea și interacțiunile periculoase cu medicamentele. Conduita după o pastilă uitată depinde de preparat și de săptămâna din blister, de aceea verifică prospectul sau întreabă farmacistul.

Pastila cu progestativ singur

Conține doar progestativ, deci nu are estrogen. Acționează în principal prin îngroșarea mucusului cervical, iar unele preparate inhibă în plus ovulația. Se ia zilnic, fără pauză.

Cui i se potrivește: femeilor pentru care estrogenul este dăunător sau contraindicat (de ex. migrenă cu aură, antecedente de tromboză, fumătoare după 35 de ani) și celor care alăptează. Avantaje: mai sigură în privința trombozei, nu afectează lactația. Dezavantaje: necesită o regularitate strictă a orei (întârzierea admisă depinde de tipul preparatului), sunt frecvente sângerările neregulate între menstruații, iar la unele femei menstruația dispare. O temere frecventă este chiar modificarea tiparului sângerărilor – este inofensivă, dar poate fi supărătoare.

Implantul contraceptiv

Este o baghetă subțire, elastică, introdusă de medic sub pielea brațului. Eliberează un flux mic și constant de progestativ și inhibă ovulația. Acționează câțiva ani, iar după scoatere fertilitatea revine.

Cui i se potrivește: femeilor care vor o metodă eficientă fără a-și aduce aminte zilnic, inclusiv celor care nu pot folosi estrogen. Avantaje: se numără printre cele mai eficiente metode reversibile, nu depinde de memorie. Dezavantaje: cel mai frecvent motiv de renunțare sunt sângerările neregulate, care pot fi de lungă durată; sunt posibile și dureri de cap, acnee, schimbări de dispoziție. Procedura de introducere și de scoatere este minoră, dar o efectuează medicul.

Injecțiile contraceptive

Injecția conține progestativ și se administrează la câteva săptămâni sau luni – în funcție de preparat. Inhibă ovulația.

Cui i se potrivește: femeilor care nu vor pastile zilnice și nu pot sau nu vor să folosească estrogeni. Avantaje: comoditate, multe femei nu mai au menstruație. Dezavantaje: după oprire fertilitatea revine mai lent decât după majoritatea celorlalte metode, chiar și după mai bine de un an; în cazul folosirii îndelungate poate reduce densitatea osoasă (după oprire de obicei se reface), iar unele femei raportează creștere în greutate. În prezența factorilor de risc pentru osteoporoză – vezi osteoporoza – medicul o ia în considerare cu precauție.

Dispozitivul intrauterin hormonal

Este un mic dispozitiv de plastic în formă de T, introdus în cavitatea uterină de către medic. Eliberează local o cantitate mică de progestativ, care îngroașă mucusul și subțiază mucoasa uterină. Acționează câțiva ani, în funcție de tip, și poate fi scos oricând.

Cui i se potrivește: femeilor cu menstruații abundente și dureroase care vor o contracepție eficientă pe termen lung; se folosește și în tratamentul sângerărilor abundente și în fibroame – vezi menstruațiile abundente. Avantaje: de obicei reduce mult sângerarea, pentru că hormonul acționează în principal local. Dezavantaje: în primele luni apar adesea sângerări ușoare între menstruații, introducerea poate fi dureroasă, rar dispozitivul este expulzat sau – foarte rar – apare perforația uterului. Există dispozitive mai mici, potrivite și pentru femeile care nu au născut.

Dispozitivul intrauterin cu cupru

Dispozitivul cu cupru acționează fără hormoni: ionii de cupru îngreunează supraviețuirea spermatozoizilor și fecundarea. Poate acționa de la câțiva ani la peste zece ani – în funcție de tip. Este și una dintre cele mai eficiente metode de contracepție de urgență.

Cui i se potrivește: femeilor care nu vor hormoni sau nu îi pot folosi. Avantaje: nu influențează hormonii și ovulația, acțiune îndelungată, revenire rapidă a fertilității după scoatere. Dezavantaje: menstruațiile pot fi mai abundente și mai dureroase, mai ales în primele luni. Temerea că dispozitivul provoacă avorturi spontane sau infertilitate nu are confirmare, dar infecțiile netratate ale organelor pelvine pot dăuna fertilității, de aceea, înainte de introducere, medicul evaluează riscul de infecții.

Prezervativele și alte metode de barieră

Prezervativul masculin și cel feminin, capacul cervical și diafragma rețin mecanic spermatozoizii. Spermicidele folosite cu diafragma distrug spermatozoizii chimic, dar pot irita și pot favoriza infecțiile căilor urinare – vezi cistita.

Cui i se potrivește: persoanelor care au relații sexuale ocazionale, își schimbă partenerii sau au nevoie de protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală – în acest rol, prezervativul este singura metodă larg disponibilă. Avantaje: disponibilitate fără prescripție, fără hormoni, protecție împotriva majorității infecțiilor. Dezavantaje: eficiența depinde de utilizarea corectă de fiecare dată; risc de rupere sau de alunecare. Verifică data de expirare și nu-l folosi cu substanțe grase, care slăbesc latexul. Prezervativul este adesea combinat cu o metodă hormonală sau cu un dispozitiv intrauterin.

Metodele de observare a fertilității și metoda calendarului

Metodele de conștientizare a fertilității constau în stabilirea zilelor fertile pe baza mucusului cervical, a temperaturii corpului sau a ambilor parametri împreună. În zilele fertile cuplul se abține de la relații sexuale sau folosește o barieră. Metodele cu calendar, fără observarea corpului, se bazează exclusiv pe numărarea zilelor.

Cui i se potrivește: cuplurilor motivate, care pot ține sistematic observațiile și acceptă perioade de abstinență, sau care din motive de convingeri nu vor alte metode. Dezavantaje: simpla „aplicație cu calendar" este mai puțin fiabilă decât învățarea observațiilor sub îndrumarea unei persoane instruite. Sunt greu de folosit la ciclurile neregulate, imediat după naștere, în timpul alăptării și în perimenopauză. Simpla numărare a zilelor este deosebit de nesigură – vezi calendarul zilelor fertile. Nici actul sexual întrerupt nu este fiabil, deoarece spermatozoizii pot fi prezenți în secreția dinaintea ejaculării.

Contracepția de urgență

Se folosește după un act sexual neprotejat sau când metoda a dat greș (s-a rupt prezervativul, au fost uitate mai multe pastile). Sunt disponibile pastile cu levonorgestrel sau cu ulipristal și dispozitivul intrauterin cu cupru introdus în câteva zile după actul sexual – acesta din urmă este printre cele mai eficiente forme. Pastilele acționează cu atât mai bine, cu cât le iei mai repede; intervalul în care sunt eficiente diferă de la o substanță la alta.

Regulile de eliberare a pastilelor de urgență diferă de la o țară la alta, așa că nu amâna contactul cu medicul sau cu farmacistul. Eficiența medicamentelor poate fi mai mică la o greutate corporală mai mare, iar ulipristalul interacționează cu contracepția hormonală începută imediat după el. Nu este o metodă de folosit regulat și nu protejează împotriva infecțiilor. Dacă menstruația întârzie, fă un test de sarcină.

Sterilizarea și alte metode definitive

Blocarea sau secționarea trompelor uterine la femeie ori a canalelor deferente la bărbat (vasectomia) oferă o contracepție eficientă și definitivă. Intervenția cere o decizie foarte bine gândită, pentru că inversarea poate fi dificilă și nu reușește întotdeauna.

Sterilizarea este reglementată de legile și practicile medicale naționale, pe care ți le explică medicul, iar accesibilitatea intervenției poate fi limitată. Sterilizarea nu protejează împotriva infecțiilor și nu modifică ciclul hormonal, pentru că ovarele continuă să funcționeze.

Comparația metodelor pe scurt

Metoda	Eficiența în practică	Hormoni	Cât de des trebuie să-ți amintești	Protecție împotriva ITS
Implant, dispozitive intrauterine, sterilizare	Foarte mare	Implantul și dispozitivul hormonal – da; cel cu cupru și sterilizarea – nu	O dată la câțiva ani sau deloc	Nu
Pastila combinată	Mare la utilizare exactă	Da (estrogen + progestativ)	Zilnic	Nu
Pastila cu progestativ singur	Mare, dar necesită regularitate strictă	Da (progestativ)	Zilnic, la aceeași oră	Nu
Plasture, inel	Mare la utilizare exactă	Da	Săptămânal sau o dată pe ciclu	Nu
Injecție	Mare	Da (progestativ)	La câteva săptămâni sau luni	Nu
Prezervativ	Medie, în funcție de utilizare	Nu	La fiecare act sexual	Da
Diafragmă, capac cervical	Medie, în funcție de utilizare	Nu	La fiecare act sexual	Nu
Observarea fertilității	Cea mai mică și foarte variabilă	Nu	Observație zilnică	Nu
Contracepția de urgență	Reduce riscul, nu oferă certitudine	Pastilele – da; cea cu cupru – nu	O singură dată, cât mai repede	Nu

Nici metodele hormonale, nici cele intrauterine nu protejează împotriva chlamydiei, gonoreei, sifilisului, HIV sau HPV, iar aceste infecții evoluează adesea fără simptome. Despre testele de depistare scriem în articolul despre citologie și testul HPV.

Cine ar trebui să evite metodele cu estrogen?

Estrogenul din preparatele combinate crește ușor riscul de tromboză și influențează tensiunea. De obicei nu se recomandă în caz de:

• tromboză venoasă profundă, embolie pulmonară sau tendință cunoscută la cheaguri, inclusiv în familie;
• infarct miocardic, accident vascular cerebral sau alte boli grave ale inimii și ale vaselor;
• migrenă cu aură (tulburări de vedere înainte de durerea de cap);
• hipertensiune necontrolată – vezi hipertensiunea arterială;
• fumat după 35 de ani;
• unele cancere hormonodependente și boli hepatice grave;
• primele săptămâni după naștere și perioada alăptării.

Lista nu este exhaustivă. Când estrogenul este contraindicat, rămân: dispozitivele intrauterine, implantul, preparatele cu progestativ singur și metodele de barieră.

Contracepția după naștere și în timpul alăptării

Fertilitatea poate reveni chiar înaintea primei menstruații de după naștere, așa că merită să te gândești din timp la contracepție. În perioada alăptării se recomandă de obicei metodele fără estrogen: pastila cu progestativ singur, implantul, dispozitivul intrauterin sau prezervativele. Estrogenul nu se recomandă în primele săptămâni după naștere, deoarece lăuzia crește riscul de cheaguri; în timpul alăptării se așteaptă de obicei mai mult – momentul îl stabilește medicul.

Alăptarea exclusivă fără menstruație poate proteja o vreme împotriva sarcinii (metoda amenoreei lactaționale), dar numai când copilul este mic, este alăptat des, inclusiv noaptea, și nu primește altă hrană. Este suficientă o schimbare a acestui tipar și protecția slăbește. Dispozitivul intrauterin poate fi introdus după lăuzie, iar unele femei îl aleg imediat după naștere – decizia aparține medicului. Mai multe: lăuzia și alăptarea.

Contracepția la adolescente

Fetele tinere pot folosi majoritatea metodelor. Prezervativul este prima alegere datorită protecției împotriva infecțiilor, iar în cazul vieții sexuale active este adesea combinat cu pastila sau cu o metodă de lungă durată. Metodele independente de memorie – implantul și dispozitivul intrauterin – funcționează bine la persoanele care au dificultăți cu regularitatea. Preparatele combinate se folosesc uneori și din motive terapeutice, de ex. în menstruațiile dureroase – vezi menstruațiile dureroase. Injecția la adolescente se ia în considerare cu precauție din cauza efectului asupra oaselor.

Contracepția după 35 și 40 de ani și în perimenopauză

Fertilitatea scade odată cu vârsta, dar nu dispare, iar o sarcină la o vârstă mai înaintată se asociază cu un risc mai mare de complicații. Odată cu vârsta crește și riscul de tromboză și de boli de inimă, așa că evaluarea factorilor de risc (fumat, hipertensiune, obezitate, migrenă) este mai importantă. Multor femei sănătoase, nefumătoare, medicul le poate propune metode combinate, dar mai des se recomandă dispozitivul intrauterin, implantul sau progestativul.

În perimenopauză, menstruațiile devin neregulate, ceea ce îngreunează aprecierea dacă mai există ovulație. Contracepția se folosește de obicei până la confirmarea menopauzei – medicul stabilește când poate fi oprită în siguranță. Metodele hormonale pot masca simptomele menopauzei – vezi menopauza: simptome și tratament.

Mituri despre contracepția hormonală

• „Pastilele fac să te îngrași." Nu există dovezi convingătoare că majoritatea metodelor hormonale provoacă o creștere semnificativă în greutate; excepție poate fi injecția, iar senzația de retenție de apă este adesea trecătoare. Schimbările de greutate pot avea alte cauze.
• „După pastile rămâi mai greu însărcinată." Fertilitatea revine de obicei repede. Dificultățile de a rămâne însărcinată provin cel mai des din vârstă sau din alte cauze, nevăzute înainte – vezi infertilitatea.
• „Trebuie să faci pauze de la pastile." Nu există o justificare medicală. O pauză fără altă metodă înseamnă risc de sarcină.
• „Hormonii se acumulează și otrăvesc organismul." Hormonii sunt metabolizați și eliminați, iar medicul urmărește siguranța terapiei.
• „Contracepția provoacă cancer." Relația este complexă: metodele combinate reduc riscul de cancer ovarian și de cancer al corpului uterin, iar o mică creștere a riscului de cancer de sân se referă la perioada de folosire și scade după oprire. Este bine să discuți cu medicul o evaluare exactă a riscului.

Reacții adverse: la ce să te aștepți

În primele luni apar cel mai des sângerări ușoare între menstruații, greață, sensibilitate a sânilor, dureri de cap și fluctuații ale dispoziției. De obicei se atenuează, dar dacă persistă mai mult de câteva luni, medicul poate schimba preparatul sau metoda. Schimbările de dispoziție și scăderea libidoului sunt raportate de unele femei – vezi scăderea libidoului – de aceea merită să vorbești despre ele, nu să renunți în tăcere la contracepție.

Ce să-i spui medicului la consult?

• despre toate bolile, inclusiv tromboză, migrenă, hipertensiune, diabet, boli hepatice și cancere – ale tale și din familie;
• despre fumat, greutate și medicamentele și suplimentele pe care le iei, inclusiv plantele;
• despre planurile privind o sarcină și despre faptul că alăptezi;
• despre caracterul menstruațiilor: abundență, durere, regularitate;
• despre metodele anterioare și motivele renunțării;
• despre riscul de infecții cu transmitere sexuală și despre parteneri;
• despre așteptări: dacă este mai importantă eficiența, comoditatea, lipsa hormonilor sau atenuarea disconfortului.

Merită să întrebi și cât timp acționează metoda, ce să faci după o doză uitată, când să vii la control și cum va arăta revenirea fertilității. Mai pe larg despre ciclu: ciclul menstrual.

Când să mergi la medic?

Contactează medicul dacă, după începerea unei metode, apar reacții adverse supărătoare care durează mai mult de câteva luni, sângerări neregulate, menstruații mai abundente după introducerea dispozitivului, durere la introducere, dacă au dispărut firele dispozitivului sau dacă bănuiești o sarcină.

Cheamă urgent ajutor sau mergi la camera de gardă în caz de durere și umflare bruscă la o gambă, dificultăți de respirație sau durere în piept, tulburări bruște de vedere sau de vorbire, slăbiciune pe o parte a corpului, durere de cap foarte intensă sau durere puternică în partea de jos a abdomenului (inclusiv când ai un dispozitiv intrauterin sau bănuiești o sarcină). Pot fi simptome de tromboză, de accident vascular cerebral sau de sarcină extrauterină.