Testul Papanicolau și testul HPV: pregătire și rezultat

Testul Babeș-Papanicolau (citologia cervicală) este o examinare de screening în care se recoltează celule de la nivelul colului uterin și se examinează la microscop, pentru a depista leziuni precanceroase sau un cancer foarte precoce. Alături de el se efectuează tot mai des testul HPV, care verifică prezența papilomavirusului uman, principala cauză a cancerului de col uterin. Examinările regulate permit depistarea leziunilor într-un stadiu în care tratamentul este simplu și foarte eficient.

Cancerul de col uterin se dezvoltă de obicei lent, de-a lungul multor ani, iar începuturile lui nu dau simptome. De aceea examinarea se face la femei care se simt sănătoase. Acest articol explică cum funcționează testul, cum te pregătești, cum interpretezi rezultatul și ce faci când acesta este anormal.

Ce este citologia cervicală și la ce servește?

Citologia ginecologică (popular „frotiul de la col") este evaluarea celulelor descuamate sau recoltate de pe suprafața colului uterin și din canalul cervical. Scopul este depistarea leziunilor care pot evolua în viitor spre un cancer scuamos sau glandular al colului. Este un test de screening, nu un diagnostic: un rezultat anormal înseamnă nevoia unei evaluări suplimentare, nu diagnosticul de cancer.

Colul uterin este partea inferioară, mai îngustă, a uterului, care pătrunde în vagin. La limita dintre două tipuri de epiteliu (zona de transformare), celulele sunt deosebit de sensibile la acțiunea virusului HPV. Din această zonă se recoltează în primul rând materialul.

Examinarea este efectuată de medicul ginecolog sau de moașă, inclusiv în cadrul activităților de prevenție din asistența medicală primară. Proba este evaluată în laborator de un citolog; rezultatul este de obicei gata după câteva zile sau două săptămâni.

Prin ce diferă citologia convențională de cea în mediu lichid?

În citologia convențională, materialul se întinde direct pe lamă și se fixează. În citologia în mediu lichid (LBC), periuța cu celule se introduce într-un lichid special, din care laboratorul pregătește preparatul. Ambele metode servesc aceluiași scop, iar cea în mediu lichid are câteva avantaje practice.

• preparatul este mai ușor de citit, conține mai puțin sânge și mucus, așa că examinarea trebuie repetată mai rar din cauza calității slabe a materialului;
• din aceeași probă se pot face determinări suplimentare, de ex. testul HPV, fără o nouă recoltare;
• materialul poate fi păstrat și examinat suplimentar dacă rezultatul este echivoc.

Tipul de citologie depinde de posibilitățile unității medicale și de regulile programului de prevenție. Nu este un motiv să renunți la examinare.

Ce este testul HPV și prin ce diferă de citologie?

Testul HPV depistează în celulele colului materialul genetic al papilomavirusului uman, mai exact al tipurilor cu risc oncogen ridicat. Citologia evaluează aspectul celulelor, iar testul HPV – cauza care poate duce la leziuni. Cele două examinări se recoltează în mod asemănător, adesea dintr-o singură mișcare.

Infecția cu HPV este foarte frecventă, mai ales la persoanele tinere active sexual, iar în majoritatea cazurilor organismul o învinge singur în câțiva ani. Riscul privește infecția care persistă mult timp. Un test pozitiv nu înseamnă cancer și nici un semn sigur al bolii; înseamnă că colul necesită o urmărire mai atentă.

Testul HPV este mai sensibil în depistarea leziunilor de grad înalt decât citologia singură, dar la femeile mai tinere dă mai des un rezultat pozitiv din cauza infecțiilor trecătoare. De aceea, în diferite ghiduri, locul testului HPV depinde de vârstă. Regulile detaliate le stabilește medicul, conform recomandărilor naționale actuale.

Cine și cât de des ar trebui să facă citologia?

Citologia se recomandă femeilor care au început viața sexuală, la intervalele stabilite în programul de prevenție – de obicei examinarea se face la câțiva ani, dacă rezultatele sunt normale. Programele se actualizează (se schimbă intervalul de vârstă, frecvența și rolul testului HPV), de aceea verifică regulile actuale din țara ta la medicul de familie, la ginecolog sau la moașă.

Controale mai frecvente pot fi necesare în situații speciale:

• rezultate anormale anterioare sau tratamentul leziunilor colului uterin;
• imunitate scăzută, de ex. după un transplant, în infecția HIV sau în timpul tratamentului imunosupresor;
• expunerea în viața fetală la unele medicamente hormonale (folosite în trecut la mame) – merită să spui medicului dacă ai un asemenea istoric.

Și femeile aflate după menopauză trebuie să continue examinările conform recomandărilor, până când îndeplinesc criteriile de încheiere a screeningului. Încheierea prevenției este o decizie a medicului, nu doar o chestiune de vârstă – vezi și menopauza: simptome și sănătatea după menopauză.

Cum te pregătești pentru citologie?

O bună pregătire crește șansa ca materialul să fie valoros și examinarea să nu trebuiască repetată. Se aplică reguli simple:

• alege o dată în afara menstruației, de preferință în jurul mijlocului ciclului sau la câteva zile după încheierea sângerării – sângele abundent îngreunează evaluarea;
• timp de aproximativ două zile înainte de examinare nu avea relații sexuale, nu face spălături vaginale și nu folosi ovule, creme vaginale sau tampoane;
• nu face examinarea în timpul tratamentului unei infecții vaginale – inflamația poate perturba aspectul celulelor; spune înainte medicului despre simptome și citește informațiile despre vaginită;
• anunță dacă ești însărcinată, ai născut recent sau alăptezi – data și modul de recoltare le stabilește medicul sau moașa;
• spune ce contracepție folosești, data ultimei menstruații și rezultatele anterioare.

Merită să iei cu tine și rezultatele anterioare. Compararea cu examinările de dinainte ajută la evaluarea corectă a imaginii actuale.

Cum decurge examinarea pas cu pas?

Examinarea durează câteva minute și se desfășoară pe scaunul ginecologic. Nu necesită anestezie și de obicei nu doare, deși poate fi neplăcută.

1. Medicul sau moașa introduce în vagin un specul de unică folosință, pentru a face vizibil colul uterin.
2. Cu o periuță specială sau cu o spatulă recoltează celule de pe suprafața colului și din canalul cervical.
3. Materialul este transferat pe lamă sau în lichidul de transport.
4. Speculul este scos, iar proba ajunge la laborator.

După examinare poate apărea o ușoară sângerare, care trece după câteva ore sau zile. Durerea puternică în timpul examinării anunț-o imediat. Dacă o însoțește teama sau un disconfort psihic (de ex. în urma unor experiențe de violență), spune acest lucru – ritmul poate fi încetinit, mărimea speculului poate fi schimbată sau se poate face o pauză.

Este posibilă citologia în sarcină sau în timpul menstruației?

În sarcină citologia se poate efectua, dar se face cu prudență, alegând tehnica de recoltare potrivită, fără introducerea periuței adânc în canalul cervical. De obicei se efectuează în cadrul îngrijirii de rutină, dacă nu a fost făcută recent – vezi analizele în sarcină. În timpul menstruației examinarea nu se face, deoarece sângele îngreunează evaluarea. Dacă ai sângerări în afara menstruației, spune medicului; o asemenea sângerare este motiv pentru investigații separate, nu pentru amânarea consultului.

Cum se citește rezultatul citologiei?

Rezultatul se descrie conform unei clasificări acceptate, cel mai des sistemul Bethesda. Se evaluează mai întâi dacă materialul a fost suficient, apoi tipul celulelor. Mai jos este o prezentare simplificată; interpretarea finală o stabilește întotdeauna medicul, care îți cunoaște istoricul.

Descrierea din rezultat	Ce înseamnă de obicei	Conduita tipică
Aspect normal (fără leziuni intraepiteliale)	Nu au fost găsite celule anormale	Următoarea examinare la intervalul recomandat în program
Modificări reactive, inflamatorii	Celule modificate de o infecție sau de iritație, nu precanceroase	Tratarea cauzei, uneori repetarea examinării
ASC-US (celule scuamoase atipice cu semnificație nedeterminată)	Imagine echivocă, cel mai des benignă	Test HPV sau repetarea citologiei
LSIL (leziune de grad scăzut)	De obicei rezultatul unei infecții trecătoare cu HPV	Urmărire sau colposcopie, în funcție de vârstă și de testul HPV
HSIL (leziune de grad înalt), ASC-H, AGC	Modificări care trebuie lămurite, posibile leziuni precanceroase	Colposcopie și de obicei biopsie
Suspiciune de cancer	Imagine care sugerează o tumoră	Investigații urgente și consult oncologic

Uneori rezultatul este „nediagnostic”, adică materialul nu poate fi evaluat (prea puține celule, mult sânge sau inflamație). Nu este un rezultat rău, ci doar o informație că examinarea trebuie repetată, de obicei după tratarea unei infecții sau după câteva săptămâni.

Ce faci când rezultatul citologiei este anormal?

Un rezultat anormal al citologiei apare des și în majoritatea cazurilor nu înseamnă cancer. De obicei indică modificări legate de HPV sau o inflamație. Cel mai important este să nu ignori rezultatul și să mergi la medic, care va decide pașii următori.

Colposcopia

Colposcopia înseamnă vizualizarea mărită a colului cu un aparat special (colposcop), adesea după aplicarea pe col a unei soluții de acid acetic, care face vizibile zonele anormale. Ca senzație, examinarea este asemănătoare cu citologia și durează câteva minute. În timpul ei medicul poate recolta un fragment.

Biopsia

Biopsia înseamnă recoltarea unui mic fragment de țesut din zona suspectă. Poate da o contracție sau durere de scurtă durată în partea de jos a abdomenului și o ușoară sângerare. Rezultatul histopatologic arată dacă leziunea este precanceroasă (așa-numitul CIN, de diferite grade) și cât de mult a evoluat.

Tratamentul leziunilor precanceroase

O parte dintre leziunile de grad scăzut dispar de la sine și necesită doar urmărire. Leziunile de grad mai înalt se tratează de obicei printr-o mică intervenție care îndepărtează partea bolnavă a colului, de ex. conizația cu ansă electrică sau cu bisturiu. Intervenția se face de obicei sub anestezie, adesea în regim de o zi. După ea sunt necesare controale regulate, pentru a verifica dacă infecția cu HPV a fost învinsă.

Intervențiile asupra colului pot crește ușor riscul de naștere prematură în sarcinile următoare, mai ales dacă a fost îndepărtat un fragment mai mare. Merită să discuți asta cu medicul, în special dacă îți dorești un copil – vezi planificarea sarcinii.

De unde provine cancerul de col uterin?

Aproape toate cazurile de cancer de col uterin sunt legate de infecția cronică cu un virus HPV cu risc înalt. Virusul se transmite în principal prin contact sexual, inclusiv la nivelul pielii și al mucoaselor organelor genitale, iar prezervativul reduce riscul, dar nu îl elimină complet. Infecția nu înseamnă infidelitate și nici „comportament necorespunzător” – afectează majoritatea persoanelor active sexual la un moment dat al vieții.

Persistența infecției și apariția leziunilor sunt favorizate de:

• fumat;
• imunitatea scăzută;
• folosirea îndelungată a unor medicamente sau infecțiile asociate;
• lipsa examinărilor regulate de screening.

De la infecție la cancer trec de obicei mulți ani, iar drumul trece prin leziuni precanceroase. Această fereastră de timp este tocmai ceea ce folosește prevenția.

Vaccinarea împotriva HPV – protejează de cancerul de col uterin?

Vaccinurile împotriva HPV protejează împotriva celor mai periculoase tipuri de virus și reduc semnificativ riscul de leziuni precanceroase și de cancer de col uterin, precum și de alte cancere și de negi genitali legate de HPV. Acționează cel mai bine când sunt administrate înainte de începerea vieții sexuale, de aceea multe țări au programe de vaccinare pentru adolescenți la o anumită vârstă. Detaliile și regulile de decontare se schimbă, așa că merită să întrebi medicul.

Vaccinarea persoanelor mai în vârstă se ia în considerare individual, iar beneficiul este de obicei mai mic, pentru că o parte dintre persoane s-au infectat deja. Informații generale despre calendarul de vaccinare găsești în articolul despre vaccinarea copiilor. Vaccinul nu acoperă toate tipurile de virus, așa că și persoanele vaccinate trebuie să participe la examinările de screening.

Doare citologia și ce să eviți după examinare?

Citologia este de obicei resimțită ca o presiune sau ca o scurtă senzație de înțepătură. Un disconfort mai puternic poate fi legat de încordarea mușchilor planșeului pelvin, de uscăciunea vaginală (frecventă după menopauză sau în timpul alăptării), de aderențe sau de o infecție. Ajută relaxarea, respirația calmă, spusul că te doare și – dacă este posibil – alegerea unui specul de mărime mai mică.

După examinare nu există restricții speciale. Poți reveni la activitățile obișnuite. Dacă sângerarea este abundentă, durează mai mult de câteva zile sau apare febră, contactează medicul.

Când să nu aștepți următoarea examinare? Semne de alarmă

Citologia servește examinării persoanelor fără simptome. Simptomele îngrijorătoare necesită un consult separat la ginecolog, indiferent de data examinării de screening. Mergi la medic dacă observi:

• sângerare după actul sexual, între menstruații sau după menopauză;
• secreții apoase, cu sânge sau urât mirositoare;
• durere în timpul actului sexual sau durere pelvină cronică fără o cauză clară;
• o sângerare care își schimbă caracterul, de ex. devine abundentă și lungă – vezi menstruațiile neregulate.

Asemenea simptome au de obicei cauze benigne, dar trebuie verificate. Caută ajutor de urgență în caz de sângerare vaginală foarte abundentă, sângerare cu leșin, durere abdominală puternică sau febră cu durere pelvină. Ține minte că un rezultat normal al citologiei nu exclude complet cancerul – simptomele merită întotdeauna evaluate, chiar dacă examinarea a fost făcută recent.

Listă de verificare înainte de consult

• verifică când ai făcut ultima citologie și care a fost rezultatul;
• alege o dată în afara menstruației și planifică două zile fără relații sexuale și fără preparate vaginale;
• notează data ultimei menstruații și medicamentele folosite;
• pregătește întrebări, de ex. despre testul HPV, vaccinare și frecvența controalelor;
• cere o explicație a rezultatului dacă descrierea nu este clară – ai dreptul la asta.

Citologia este unul dintre instrumentele de îngrijire a sănătății intime. Informații despre ciclu, care influențează alegerea datei examinării, găsești în articolul ciclul menstrual: faze și normal, iar despre alte examinări de prevenție la femei – în textul despre autoexaminarea sânilor.