Endometrioza: simptome, diagnostic, tratament și fertilitate

Endometrioza este o boală cronică, hormono-dependentă, în care un țesut asemănător mucoasei uterine (endometrului) apare în afara cavității uterine – cel mai des pe peritoneul pelvian, pe ovare, pe ligamentele uterului, iar mai rar în zona intestinului, a vezicii urinare sau a diafragmului. Acest țesut reacționează la hormonii ciclului: crește și sângerează, dar sângele nu are pe unde să iasă, ceea ce provoacă inflamație, durere și, în timp, aderențe.

Endometrioza afectează un grup important de femei de vârstă fertilă și este una dintre principalele cauze ale durerii pelviene cronice și ale problemelor de fertilitate. Nu este un cancer, nu rezultă din neglijență sau din igienă deficitară și nu este o „născocire". Cauza exactă nu se cunoaște – se iau în calcul influența hormonilor, tulburările de imunitate, refluxul sângelui menstrual în cavitatea abdominală și predispoziția familială.

Care sunt simptomele endometriozei?

Cel mai tipic simptom este durerea, dar intensitatea ei nu corespunde neapărat extinderii bolii. Focarele mici pot durea foarte tare, iar leziunile extinse pot da puține suferințe. Tabloul bolii diferă de la o femeie la alta.

• menstruații foarte dureroase, care nu răspund la analgezicele obișnuite sau se accentuează în timp;
• durere cronică în abdomenul inferior și în pelvis, inclusiv în afara menstruației;
• durere în timpul actului sexual, în special la penetrarea profundă;
• durere la defecație sau la urinare, mai ales în timpul menstruației;
• sângerări abundente, prelungite sau pierderi mici de sânge între menstruații;
• balonare, greață, diaree sau constipație care se accentuează ciclic;
• oboseală cronică și scăderea energiei;
• dificultăți de a rămâne însărcinată.

La unele femei boala evoluează fără suferință și iese la iveală abia în cursul investigării infertilității. Rareori focarele apar în afara pelvisului, de exemplu în cicatricea de la cezariană sau în plămâni; atunci simptomele pot fi atipice (de exemplu durere ciclică în cicatrice sau tuse cu sânge), ceea ce necesită o evaluare de specialitate.

Este menstruația dureroasă încă normală?

Durerea ușoară sau moderată din primele zile ale menstruației este frecventă și de obicei dispare după analgezicele obișnuite. Nu este normală însă durerea care te obligă să lipsești de la serviciu sau de la școală, care crește de la an la an sau este însoțită de durere în timpul actului sexual și de suferințe intestinale.

Un astfel de tablou ar trebui să te determine să discuți cu ginecologul. Despre diferențierea durerii scriem mai pe larg în articolul despre menstruațiile dureroase. Merită să ții minte că durerea menstruală este încă bagatelizată – atât de femeile însele, cât și de cei din jur – ceea ce prelungește drumul până la diagnostic.

De ce durează atât de mult diagnosticul de endometrioză?

De la primele simptome până la diagnostic trec adesea ani. Motivele sunt câteva: simptomele sunt nespecifice și seamănă cu alte probleme (sindromul intestinului iritabil, cistita, suferințe ale coloanei vertebrale), nu există o analiză simplă de sânge care să confirme boala, iar leziunile mici de pe peritoneu nu se văd întotdeauna la ecografie.

În plus, suferințele sunt uneori puse pe seama stresului sau a „fragilității feminine". Dacă durerea durează luni de zile și influențează funcționarea de zi cu zi, merită să întrebi direct medicul despre endometrioză și să ceri trimitere la un ginecolog cu experiență în această boală. Te ajută un jurnal al simptomelor ținut câteva cicluri: notează ziua ciclului, intensitatea durerii pe o scară de la 0 la 10, sângerările, simptomele intestinale și urinare și eficiența medicamentelor.

Cum se diagnostichează endometrioza?

Investigațiile încep cu anamneza și cu examenul ginecologic. Medicul te întreabă despre caracterul durerii, legătura ei cu ciclul, actul sexual, scaunul, precum și despre planurile privind sarcina și despre existența bolii în familie. Apoi alege investigațiile imagistice.

• Ecografia transvaginală – evidențiază bine chisturile endometriale de pe ovare (așa-numitul endometriom), iar în mâinile unui specialist experimentat și unele leziuni care infiltrează mai profund.
• Rezonanța magnetică pelviană – utilă atunci când se suspectează leziuni extinse care cuprind intestinul, vezica urinară sau ligamentele și se plănuiește o operație.
• Laparoscopia – o intervenție chirurgicală minim invazivă, în timpul căreia se examinează cavitatea abdominală și se recoltează probe. Înainte era indispensabilă pentru diagnostic; în prezent tratamentul se începe adesea pe baza simptomelor și a investigațiilor imagistice, iar laparoscopia se face atunci când este necesară pentru tratament sau când alte metode nu dau un răspuns.

Dozarea markerului CA-125 în sânge nu servește la diagnosticarea endometriozei, pentru că valoarea lui crește și din multe alte motive. Un rezultat normal la ecografie nu exclude boala, mai ales în cazul focarelor mici de pe peritoneu.

Cu ce se poate confunda endometrioza?

Durerea pelviană cronică are multe cauze, de aceea medicul ia în calcul mai multe diagnostice. Suferințe asemănătoare pot da:

• adenomioza – pătrunderea endometrului în mușchiul uterin, adesea coexistă cu endometrioza;
• fibroamele uterine – tumori benigne, care dau mai des sângerări abundente decât durere puternică;
• inflamația cronică a organelor pelvine;
• sindromul intestinului iritabil și alte tulburări funcționale intestinale;
• cistita interstițială și cistitele recurente;
• tulburările mușchilor planșeului pelvin.

Endometrioza poate coexista cu mai multe dintre aceste probleme în același timp, ceea ce îngreunează și mai mult evaluarea. De aceea merită să cauți un medic care ascultă cu atenție istoricul suferințelor.

Cum se tratează endometrioza?

De obicei endometrioza nu poate fi vindecată complet, dar simptomele pot fi controlate eficient și evoluția bolii poate fi limitată. Alegerea metodei depinde de intensitatea suferințelor, de vârstă, de localizarea leziunilor și de faptul dacă femeia plănuiește o sarcină.

Tratamentul durerii

Primul pas sunt de obicei antiinflamatoarele nesteroidiene, de preferat luate conform recomandărilor, de la începutul suferinței. Ajută în durere, dar nu influențează boala în sine. În durerea cronică, medicul poate propune și alte metode de ameliorare, inclusiv colaborarea cu un cabinet de tratare a durerii.

Tratamentul hormonal

Scopul este limitarea stimulării focarelor de către hormonii ciclului. Se folosesc, printre altele, pilule contraceptive combinate luate continuu, preparate care conțin doar progestativ, dispozitivul intrauterin cu progestativ și medicamente care scad nivelul estrogenilor, prescrise pe o perioadă limitată din cauza efectelor adverse (de exemplu simptome asemănătoare menopauzei). Alegerea preparatului depinde de contraindicații și de preferințe; mai multe despre diferitele metode hormonale în articolul despre metodele de contracepție.

Tratamentul hormonal reduce durerea, dar după oprirea lui suferințele pot reveni. Nu îmbunătățește fertilitatea și nu poate fi folosit atunci când femeia încearcă să rămână însărcinată.

Tratamentul chirurgical

Intervenția, de cele mai multe ori laparoscopică, constă în îndepărtarea sau distrugerea focarelor, extirparea chisturilor și eliberarea aderențelor. Se ia în calcul în durerea puternică ce nu răspunde la tratamentul conservator, în chisturile mari, în leziunile care comprimă organe sau în cadrul tratamentului infertilității. Operația nu protejează de recidivă, de aceea după ea se recomandă adesea continuarea tratamentului hormonal, dacă femeia nu plănuiește o sarcină.

Intervențiile în cazul leziunilor extinse, care cuprind intestinul sau ureterele, ar trebui efectuate de echipe cu experiență corespunzătoare. Îndepărtarea uterului (și eventual a anexelor) este uneori o soluție extremă, luată în calcul doar la femeile care nu plănuiesc o sarcină și la care celelalte metode au eșuat. Înainte de o operație pe ovare merită discutată influența ei asupra rezervei ovariene.

Sprijin suplimentar

Pot ajuta fizioterapia uroginecologică, activitatea fizică adaptată posibilităților, tehnicile de reducere a stresului și sprijinul psihologic. Nu există o „dietă pentru endometrioză" cu eficiență dovedită, deși o alimentație sănătoasă și variată este benefică. Plantele, suplimentele și curele „de curățare" reclamate ca tratament al endometriozei nu au confirmare în studii serioase.

Cum faci față endometriozei în viața de zi cu zi?

Durerea cronică influențează munca, relațiile și starea de spirit, de aceea, pe lângă tratament, merită să ai grijă și de strategii practice. Ajută compresele calde pe abdomenul inferior, mișcarea regulată și moderată, tehnicile de respirație și de relaxare și planificarea activităților solicitante în afara celor mai grele zile ale ciclului.

În cazul durerii în timpul actului sexual ajută discuția cu partenerul și cu medicul; schimbarea pozițiilor, preludiul mai lung sau alegerea momentelor în afara zilelor cu suferințe accentuate pot reduce disconfortul. Dacă durerea persistă mult timp, pot apărea dispoziție scăzută sau anxietate – o consecință frecventă a unei boli cronice, nu o slăbiciune. Sprijinul unui psiholog sau al grupurilor de suport este uneori un ajutor real; în caz de simptome de depresie vezi articolul despre depresie.

Poți rămâne însărcinată având endometrioză?

Da, endometrioza nu înseamnă infertilitate, iar multe femei cu această boală rămân însărcinate singure. Poate totuși îngreuna conceperea. Cauzele dificultăților sunt diferite: aderențe care perturbă funcția trompelor uterine, chisturi care scad rezerva ovariană și inflamația care afectează calitatea ovulelor și implantarea embrionului.

Dacă încercările nu dau rezultate timp de un an (iar după 35 de ani – mai devreme, după aproximativ o jumătate de an), merită să consulți un medic. Căile posibile sunt operația de îndepărtare a leziunilor, stimularea ovulației, inseminarea sau fertilizarea in vitro; alegerea depinde de vârstă, de rezerva ovariană, de permeabilitatea trompelor și de parametrii spermei partenerului. Mai multe despre investigații găsești în articolul despre cauzele infertilității, iar despre pregătirea pentru sarcină în textul planificarea sarcinii.

Sarcina aduce adesea o ameliorare temporară, pentru că menstruațiile încetează, dar nu este o metodă de tratament a bolii – după naștere și după încheierea alăptării suferințele pot reveni. În sarcina cu endometrioză se observă ceva mai des unele complicații, de aceea supravegherea este uneori mai atentă.

Dispare endometrioza după menopauză?

După menopauză nivelul estrogenilor scade, așa că focarele se retrag de obicei, iar simptomele se atenuează. Nu este însă valabil pentru fiecare femeie – mai ales dacă folosește terapie hormonală de menopauză, care trebuie aleasă cu prudență și sub supravegherea medicului. Durerea apărută după menopauză trebuie întotdeauna lămurită cu atenție, pentru că are alte cauze, mai frecvente. Tabloul general al acestei perioade este descris în articolul despre menopauză.

Crește endometrioza riscul de cancer?

Endometrioza nu este un cancer și la marea majoritate a femeilor nu duce la apariția lui. Unele analize indică un risc puțin mai mare pentru anumite tipuri rare de cancer ovarian, dar riscul absolut rămâne scăzut. Nu există deci motiv de panică sau de operații inutile; importante sunt controalele regulate și semnalarea modificărilor îngrijorătoare, de exemplu a unui chist care crește rapid sau a unor simptome noi.

Când mergi la medic?

Fă o programare la ginecolog dacă:

• menstruațiile sunt atât de dureroase încât îți fac imposibile munca, studiul sau activitățile de zi cu zi;
• durerea pelviană durează mai mult de câteva luni sau se accentuează;
• actul sexual este constant dureros;
• în timpul menstruației apare sânge în scaun sau în urină;
• ai menstruații abundente și simptome de anemie, precum oboseală, paloare sau palpitații;
• încerci să rămâi însărcinată și trece un an fără rezultat;
• într-un chist deja cunoscut se modifică aspectul la ecografie sau apar suferințe noi.

Prezintă-te de urgență la camera de gardă sau cheamă ajutor în cazul unei dureri abdominale bruște și foarte puternice, mai ales cu leșin, febră, vărsături sau sângerare foarte abundentă. Astfel de simptome pot însemna, de exemplu, ruptura sau torsiunea unui chist. Dacă este posibilă o sarcină, durerea pe o parte a abdomenului și sângerarea ușoară necesită o evaluare rapidă, pentru că poate fi vorba de o sarcină extrauterină. În situații de urgență poți suna la 112.

Ce să-l întrebi pe medic?

• Ce analize confirmă sau exclud endometrioza în cazul meu?
• Ce tratament hormonal mi se potrivește și cât timp să-l folosesc?
• Este indicată o operație în cazul meu și, dacă da, în ce centru?
• Cum va influența tratamentul planurile mele privind sarcina?
• Ce fac dacă durerea revine după terminarea terapiei?

Endometrioza este o boală cronică, dar un tratament bine ales îmbunătățește real confortul vieții. Tabloul general al ciclului și al tulburărilor lui este descris în articolul despre ciclul menstrual; simptome hormonale asemănătoare apar și în sindromul ovarelor polichistice.