Aloe vera – proprietăți, utilizare și siguranță

Aloe vera (Aloe vera, numită și Aloe barbadensis) este o plantă suculentă cu frunze cărnoase, spinoase, din care se folosesc două substanțe diferite: gelul transparent din interiorul frunzei și sucul gălbui (latexul) aflat chiar sub coajă. Gelul se aplică mai ales pe piele și are câteva utilizări reale, deși modeste, iar latexul are efect laxativ și nu este lipsit de riscuri pentru sănătate. Confuzia dintre cele două este sursa multor neînțelegeri.

Aloe vera se bucură de reputația unei plante bune la toate, dar adevărul este mai modest. Mai jos descriem ce se știe de fapt despre proprietățile ei, cum se aplică pe piele, de ce consumul de suc de aloe stârnește rezerve și cine trebuie să fie prudent.

Ce este aloe vera și ce specii există?

Genul Aloe cuprinde sute de specii, dar în cosmetică și în medicină se folosește cel mai des aloe vera. Planta provine din Peninsula Arabică și din Africa, iar astăzi este cultivată în țările calde și în ghivece, în casă. Frunzele acumulează apă, de aceea rămân suculente chiar și când sunt udate rar.

În casă se cultivă și alte specii, printre care Aloe arborescens (aloe arborescent), căruia i se atribuie în tradiția populară proprietăți extraordinare. Nu există dovezi solide pentru ele, iar compoziția și acțiunea sunt diferite de cele ale aloe vera, așa că informațiile din articolele despre Aloe vera nu trebuie transferate asupra lui.

Prin ce se deosebește gelul de aloe de sucul de aloe?

Gelul de aloe este masa gelatinoasă din interiorul frunzei, alcătuită în mare parte din apă, cu o cantitate mică de polizaharide, aminoacizi, vitamine și minerale. Se folosește pe piele. Sucul, adică latexul, este un lichid gălbui din celulele aflate chiar sub coaja frunzei; conține antrachinone, printre care aloina, cu efect laxativ.

Caracteristică	Gel (pulpă)	Latex (suc galben)
Localizare	Centrul frunzei	Chiar sub coaja frunzei
Componente principale	Apă, polizaharide	Antrachinone (de exemplu aloina)
Utilizare	Pe piele, în cosmetice	Odinioară ca laxativ
Risc	Alergie de contact	Diaree, pierdere de electroliți, riscuri la utilizare îndelungată

Multe sucuri și suplimente din „frunze întregi” pot conține resturi de latex, de aceea merită să știi exact ce consumi. Produsele purificate de aloină sunt considerate mai sigure, deși dovezile privind beneficiile lor pentru sănătate lipsesc în continuare.

Ce utilizări externe ale aloe vera sunt justificate?

Gelul de aloe are o utilizare mică, dar reală, ca produs hidratant și răcoritor pentru piele. Dovezile privind accelerarea vindecării, tratarea bolilor de piele sau a ridurilor sunt limitate ori neconcludente, așa că aloe trebuie privită ca un adaos la îngrijire, nu ca un medicament.

Arsuri solare și arsuri mici

Gelul de aloe dă senzație de răcoare și hidratează pielea, de aceea este folosit adesea după expunerea la soare. Studiile privind influența lui asupra vindecării arsurilor ușoare dau rezultate neconcludente – unele indică o mică accelerare a vindecării, altele nu văd nicio diferență. Nu înlocuiește protecția solară și nici tratamentul arsurilor mai grave.

În cazul unei arsuri, răcește mai întâi pielea cu apă călduță (nu înghețată), timp de zece-douăzeci de minute. Gelul poate fi aplicat abia după răcire, pe piele neafectată. Nu-l pune pe răni deschise sau pe bășici.

Piele uscată și iritații minore

Ca ingredient al cosmeticelor, aloe hidratează și calmează, deși un efect asemănător au emolientele obișnuite, adică produsele care ung pielea. În cazul pielii uscate, mai importante decât un ingredient la modă în reclame sunt hidratarea regulată și evitarea factorilor care usucă pielea; vezi îngrijirea pielii uscate. La persoanele cu dermatită atopică se recomandă prudență, pentru că pielea atopică se sensibilizează ușor, iar plantele pot fi alergeni.

Psoriazis, acnee, herpes și alte boli de piele

Există studii mici privind gelul în psoriazisul ușor, acnee, lichenul plan sau dermatite, dar calitatea lor este scăzută și dovezile nu sunt suficiente pentru a recomanda aloe ca tratament. Bolile de piele necesită diagnostic și tratament la medic; vezi acneea – tratament și mituri.

Răni și cicatrici

Nu există dovezi că aloe accelerează vindecarea rănilor postoperatorii, iar în unele studii vindecarea a decurs mai lent decât după îngrijirea standard. Nu se aplică pe răni deschise, mai adânci, și nici pe pielea de după intervenții, fără acordul medicului. În ceea ce privește cicatricile și vergeturile, nu există dovezi credibile că ar reduce vizibilitatea lor (vezi și celulita și vergeturile – ce funcționează și ce este mit).

Aloe în îngrijirea părului și a cavității bucale

Gelul de aloe se adaugă în balsamuri și măști pentru păr și în unele soluții pentru clătirea gurii. Nu există dovezi solide că aloe previne căderea părului (vezi căderea părului – remedii de casă) sau tratează bolile gingiilor, deși ca adaos la îngrijire poate fi plăcută în utilizare.

Se poate bea suc sau gel de aloe?

Nu există dovezi credibile privind beneficiile consumului de aloe, în schimb există motive de prudență. Sucul sau gelul „de băut” este promovat ca produs „de curățare”, care întărește imunitatea și ajută digestia, dar aceste afirmații nu sunt confirmate de studii. Cel mai bine este să eviți această practică.

• Latexul cu antrachinone are efect laxativ și poate provoca dureri abdominale, diaree și deficit de potasiu la utilizare îndelungată.
• În studiile pe șobolani, extractele nepurificate din frunze întregi de aloe au crescut riscul de cancer de colon, iar Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului a considerat astfel de extracte posibil cancerigene pentru oameni.
• Au fost descrise cazuri izolate de leziuni hepatice după suplimentele cu aloe.
• Produsele alimentare sunt controlate mai slab decât medicamentele, așa că cantitatea de latex dintr-un produs este adesea necunoscută.

Dacă cineva decide totuși să ia un produs alimentar, ar trebui să aleagă unul purificat de aloină, provenit dintr-o sursă de încredere, și să nu-l folosească mult timp. Aloe nu se administrează copiilor, în sarcină sau în timpul alăptării.

Aloe pentru constipație și „curățare”

Latexul era folosit odinioară ca laxativ, dar din cauza reacțiilor adverse (diaree violentă, crampe, pierdere de electroliți) se recomandă alte metode. Pentru constipație există modalități mult mai sigure: fibre, hidratare, mișcare și, la nevoie, laxative osmotice blânde (vezi tratamentul constipației și fibrele alimentare). Mitul „curățării organismului” îl discutăm în textul curățarea naturală a organismului.

Aloe, diabetul, colesterolul și imunitatea

Există studii privind influența aloe asupra glucozei și lipidelor, dar sunt mici, neomogene și de calitate scăzută. Nu există temei pentru a considera aloe un remediu pentru diabet, colesterol mare sau întărirea imunității. Persoanele cu diabet nu ar trebui să-l adauge tratamentului fără acordul medicului, pentru că poate scădea nivelul glucozei.

Cum folosești o frunză proaspătă de aloe acasă?

Dintr-o plantă de casă poți tăia o frunză de jos, matură și groasă. Taie-o pe lungime, răzuiește atent cu o lingură gelul transparent și îndepărtează sucul galben de sub coajă, spălându-l cu apă, pentru că poate irita. Gelul se aplică într-un strat subțire pe pielea neafectată.

1. Spală-ți mâinile și ustensilele.
2. Taie frunza la bază și las-o zece-douăzeci de minute, ca sucul galben să se scurgă.
3. Îndepărtează coaja exterioară și alege doar gelul transparent.
4. Încearcă o cantitate mică pe o porțiune restrânsă de piele și așteaptă o zi, ca să vezi dacă nu apare alergie.
5. Aplică un strat subțire pe piele, iar restul folosește-l imediat sau aruncă-l.

Gelul proaspăt se strică repede – nu se păstrează mult timp și nu se aplică pe răni deschise. Popularul „aloe cu miere”, sucul de aloe „pentru imunitate” sau „pentru ulcer” nu au confirmare în studii.

Cum alegi geluri și cosmetice gata făcute cu aloe?

În cosmetice, aloe este adesea doar un adaos, iar cantitatea ei este deseori mică. Pe etichetă caută denumirea Aloe barbadensis leaf juice sau Aloe barbadensis leaf extract și verifică în ce loc al listei de ingrediente se află – cu cât mai sus, cu atât proporția este mai mare. Produsele cu miros intens, cu adaos de alcool, parfum sau coloranți pot irita pielea, mai ales după expunerea la soare.

Culoarea verde a gelului nu dovedește calitatea, pentru că adesea se adaugă colorant. Un gel bun pentru pielea de după soare trebuie să fie transparent sau ușor tulbure, fără alcool și fără adaosuri intense.

Efecte adverse și contraindicații ale aloe

• Alergia de contact – după aplicarea gelului pot apărea roșeață, mâncărime sau erupție. Înainte de prima utilizare încearcă o cantitate mică pe o porțiune restrânsă de piele.
• Sarcina și alăptarea – consumul de aloe nu este recomandat; antrachinonele pot stimula contracțiile intestinului, iar siguranța lor în sarcină nu este confirmată.
• Copiii – nu li se administrează aloe pe cale orală; pe pielea copilului, mai ales atopică, se folosește cu prudență.
• Bolile intestinelor, rinichilor și inimii – efectul laxativ al latexului poate înrăutăți starea de sănătate și poate provoca pierdere de electroliți. În bolile inflamatorii intestinale vezi inflamația intestinului.
• Hemoroizii și ocluzia intestinală – substanțele care irită intestinul sunt contraindicate.
• Intervențiile chirurgicale – în cazul consumului de aloe sunt posibile influențe asupra glicemiei și coagulării, deci înainte de intervenție trebuie să-i spui medicului.

Aloe și medicamentele – ce interacțiuni sunt posibile?

Pierderea de potasiu după aloe consumată pe cale orală poate accentua acțiunea medicamentelor pentru inimă, de exemplu a glicozidelor digitalice, precum și a diureticelor. Aloe poate scădea și nivelul glucozei, de aceea persoanele cu diabet trebuie să fie prudente. Laxativele reduc absorbția altor medicamente, pentru că scurtează timpul cât acestea rămân în intestin.

Dacă iei medicamente permanent, nu începe să bei aloe fără consultarea medicului sau a farmacistului. Regulile privind interacțiunile cu plantele le discutăm în articolul plante medicinale – ghid al plantelor.

Este aloe sigură în sarcină și pentru copii?

Pe cale orală, aloe nu este recomandată în sarcină sau în timpul alăptării, pentru că antrachinonele pot stimula contracțiile intestinului, iar siguranța nu este confirmată. Gelul aplicat pe piele se folosește cu prudență și după o probă pe o porțiune mică. În cazul constipației din sarcină este mai bine să recurgi la metode verificate (vezi constipația în sarcină).

Copiilor nu li se administrează aloe pe cale orală. Pe pielea copilului se poate aplica o cantitate mică de gel după testul de sensibilitate, dar aceasta nu înlocuiește sfatul medicului în cazul unei arsuri sau al unei erupții.

Când să mergi la medic?

La medic trebuie să mergi dacă după folosirea aloe apar o erupție accentuată, edem, diaree severă, dureri abdominale sau icter. Ajutor urgent (112) necesită dificultatea de respirație, umflarea feței sau a limbii și leșinul, pentru că pot indica o reacție alergică severă.

Medicul trebuie să evalueze și:

• arsurile extinse, bășicile, arsurile feței, ale palmelor, ale tălpilor și ale zonelor intime,
• arsurile la copil și la persoana în vârstă,
• arsurile după contactul cu curentul electric sau cu o substanță chimică,
• rănile care nu se vindecă sau se infectează (durere, secreție purulentă, febră),
• leziunile de piele care nu dispar în ciuda îngrijirii.

Rezumat – de ce să apelezi la aloe?

Aloe este o plantă interesantă, cu câteva utilizări externe rezonabile: se potrivește bine ca gel răcoritor și hidratant după expunerea la soare și în îngrijirea zilnică a pielii. Este mai bine să nu o consumi, iar mai ales să nu crezi promisiunile de „curățare”, „întinerire” sau tratare a bolilor.

Aloe nu înlocuiește tratamentul sau îngrijirea profesională a pielii. Alte plante populare, dovezile și riscurile lor le-am descris în prezentarea plante medicinale, iar despre un alt remediu cu efect laxativ blând citești în articolul triphala – acțiune și siguranță.