Inflamația intestinală: simptome, cauze și tratament

Inflamația intestinelor este un termen sub care se ascund boli diferite. Cel mai des este vorba despre o infecție intestinală acută, adică așa-numita „gripă intestinală”: diaree, vărsături și dureri abdominale care trec după câteva zile. Mult mai rar – dar mai grav – este vorba despre bolile inflamatorii intestinale cronice, cum sunt boala Crohn și colita ulcerativă. Evoluția, prognosticul și tratamentul lor sunt complet diferite, de aceea merită să le deosebești.

Inflamația intestinală mai poate fi provocată de ischemie (aport insuficient de sânge), de unele medicamente, de radiații, de antibiotice (prin înmulțirea bacteriei Clostridioides difficile) și de alți factori mai rari. Mai jos le discutăm pe cele două grupe principale.

Inflamația intestinală acută (infecția intestinală)

De unde apare și ce simptome dă?

Cel mai des este provocată de virusuri, precum norovirusurile și rotavirusurile, mai rar de bacterii (de exemplu Salmonella, Campylobacter, E. coli) sau de paraziți. Infecția se produce prin alimente sau apă contaminate, mâini murdare și contactul cu o persoană bolnavă. Simptomele tipice sunt diareea, greața, vărsăturile, durerile abdominale de tip crampă, uneori febra și slăbiciunea. Infecțiile virale trec de obicei în câteva zile. Despre cauzele și conduita în diareea propriu-zisă scriem mai pe larg în articolul diareea – cauze și tratament.

Cum procedezi?

Cel mai important este hidratarea, pentru că riscul cel mai mare este deshidratarea. Bea în porții mici, des; cele mai bune sunt soluțiile orale de rehidratare gata preparate din farmacie, care conțin cantitatea potrivită de apă, glucoză și electroliți. După ce vărsăturile trec, revino la alimentația obișnuită – nu e nevoie să ții post mai mult de câteva ore, iar mesele ușor digerabile sunt de obicei mai bine tolerate. Alcoolul, mâncărurile foarte grase și cantitățile mari de băuturi dulci este mai bine să le amâni deocamdată.

Antibioticele nu sunt necesare în majoritatea infecțiilor, iar în cele virale nu au deloc efect; medicul le recomandă în cazuri selecționate. Medicamentele care încetinesc peristaltismul (loperamida) pot fi folosite pe termen scurt, pentru ameliorarea simptomelor, la adulți, dar nu în caz de febră și sânge în scaun, iar la copii doar la recomandarea medicului.

Cum te protejezi?

• spală-te pe mâini după toaletă, înainte de masă și înainte de a pregăti mâncarea,
• păstrează alimentele la temperatura potrivită, supune carnea, ouăle și carnea de pasăre unui tratament termic complet,
• separă carnea crudă de celelalte produse,
• cât ești bolnav, nu pregăti mâncare pentru alții și evită contactul apropiat,
• copiii mici pot fi vaccinați împotriva rotavirusurilor – detalii oferă pediatrul.

Când mergi la medic?

Cere ajutor dacă apar semne de deshidratare (sete intensă, urină foarte puțină, amețeli, gură uscată, iar la sugari lipsa lacrimilor și fontanela adâncită), diaree cu sânge, febră mare, durere abdominală intensă sau în creștere, vărsături care nu permit băutul sau diaree care durează mai mult de câteva zile. Cu deosebită atenție trebuie să fie părinții sugarilor și ai copiilor mici, persoanele în vârstă, gravidele și persoanele cu boli cronice sau cu imunitate scăzută. Diareea apărută după tratamentul cu antibiotice necesită, de asemenea, consult medical.

Bolile inflamatorii intestinale

Sunt boli cronice în care sistemul imunitar atacă în mod greșit peretele intestinului. Cauza exactă nu este cunoscută; un rol îl au predispoziția genetică, un răspuns imunitar dereglat și factorii de mediu, inclusiv compoziția florei intestinale. Cel mai des încep la vârste tinere, deși se pot manifesta și mai târziu.

• Colita ulcerativă afectează în mod continuu mucoasa rectului și a colonului. Predomină diareea cu sânge și mucus, nevoia imperioasă de defecație și durerile abdominale.
• Boala Crohn poate afecta orice segment al tubului digestiv, cel mai des porțiunea terminală a intestinului subțire și colonul, și cuprinde întreaga grosime a peretelui. Se manifestă prin dureri abdominale, diaree, scădere în greutate, oboseală, iar uneori prin fistule și abcese în zona anală.

În ambele boli pot apărea manifestări în afara intestinului: dureri articulare, modificări ale pielii, inflamație oculară, precum și anemie și deficite de nutrienți. Evoluția este de obicei ondulatorie, cu perioade de acutizare și de remisiune.

Cum se diagnostichează?

La bază stau analizele de sânge, evaluarea inflamației, examenul materiilor fecale (inclusiv calprotectina, care deosebește inflamația de tulburările funcționale), excluderea infecțiilor și colonoscopia cu recoltare de biopsii. În boala Crohn se folosesc și investigații imagistice ale intestinului subțire. În caz de diaree cronică, sânge în scaun, scădere în greutate și dureri abdominale, ele trebuie efectuate, iar boala nu trebuie tratată cu remedii casnice. Simptome asemănătoare pot da și boala celiacă și infecțiile, precum și sindromul intestinului iritabil care, spre deosebire de bolile inflamatorii, nu provoacă leziuni ale mucoasei (vezi sindromul intestinului iritabil – tratament).

Cum se tratează?

Tratamentul este condus de gastroenterolog și constă în stingerea inflamației și menținerea remisiunii. Se folosesc diferite grupe de medicamente: derivați ai acidului 5-aminosalicilic (în principal în colita ulcerativă), glucocorticosteroizi în acutizări, medicamente imunosupresoare, precum și medicamente biologice și alte tratamente țintite pe mecanismele inflamației. Uneori este necesară o operație, de exemplu când tratamentul eșuează sau apar complicații, cum sunt stenoza, fistula sau un puseu sever. Tratamentul poate fi de lungă durată, iar controalele regulate sunt importante, inclusiv din cauza riscului crescut de unele complicații, de exemplu cancerul de colon în cazul unei evoluții de mulți ani a colitei ulcerative.

Alimentația nu provoacă aceste boli și nici nu le vindecă, dar poate influența starea de bine. În perioada de acutizare, unele persoane tolerează mai bine mesele ușor digerabile și mai sărace în fibre, iar în remisiune se recomandă de obicei o alimentație variată; alegerea este individuală și merită discutată cu un dietetician. Nu trebuie însă să te limitezi la o „dietă pentru intestin” și să renunți la medicamente. Fumatul înrăutățește evoluția bolii Crohn. Informații despre fibre găsești în textul ce sunt fibrele alimentare.

Colita ulcerativă și boala Crohn

Caracteristica	Colita ulcerativă	Boala Crohn
Segmentul afectat	rect și colon, leziuni continue	orice segment al tubului digestiv, leziuni segmentare
Profunzimea inflamației	mucoasa	întreaga grosime a peretelui intestinal
Simptome tipice	diaree cu sânge și mucus, nevoie imperioasă de defecație	durere abdominală, diaree, scădere în greutate, modificări în zona anală
Complicații frecvente	puseu sever, dilatație a colonului	stenoze, fistule, abcese
Rolul operației	îndepărtarea colonului poate fi un tratament	intervenția nu vindecă boala, pentru că aceasta poate reveni

Complicații în afara intestinului și consecințe pe termen lung

Inflamația cronică poate duce la anemie prin deficit de fier, la deficit de vitamina B12 (mai ales după operații ale porțiunii terminale a intestinului subțire), de vitamina D și de alți nutrienți, precum și la tulburări de creștere la copii. Crește, de asemenea, riscul de osteoporoză, inclusiv din cauza tratamentului cu steroizi. De aceea pacienții cu boli inflamatorii intestinale au nevoie de controale regulate, de analize de sânge și, în cazul unei evoluții îndelungate, de colonoscopie periodică.

Ce este diareea după antibiotice și infecția cu Clostridioides difficile?

Antibioticele dereglează compoziția florei intestinale, ceea ce poate duce la diaree, de obicei ușoară. Uneori însă se înmulțesc bacteriile Clostridioides difficile, care produc toxine ce lezează peretele intestinal. Se manifestă prin diaree apoasă persistentă, dureri abdominale și febră, iar în cazurile severe printr-o colită periculoasă. Infecția apare cel mai des în spital sau după tratamentul cu antibiotice. Se diagnostichează prin examenul materiilor fecale și se tratează cu un antibiotic specific. Diareea care persistă după o cură de antibiotice necesită consult medical, nu tratament cu medicamente care încetinesc peristaltismul.

Alte tipuri de inflamație intestinală

• Colita ischemică – rezultă din irigarea insuficientă a intestinului cu sânge, mai des la persoanele în vârstă cu boli vasculare; se manifestă prin durere abdominală bruscă și diaree cu sânge.
• Colita microscopică – dă o diaree apoasă cronică, iar modificările se văd abia la examenul microscopic al biopsiilor; mai frecventă la persoanele în vârstă.
• Enterita (colita) postradică – poate apărea după radioterapia abdomenului sau a pelvisului.
• Inflamația asociată medicamentelor – unele medicamente, în special antiinflamatoarele nesteroidiene, pot irita mucoasa intestinală.
• Diverticulita – afectează protruziunile peretelui colonului, dă durere de obicei în partea stângă-jos a abdomenului, febră și tulburări de tranzit.

Cum deosebești inflamația intestinală de sindromul intestinului iritabil?

Sindromul intestinului iritabil provoacă dureri abdominale, balonare și schimbarea ritmului tranzitului, dar nu lezează mucoasa și nu dă sângerare, febră sau scădere în greutate. În inflamația intestinală apar inflamație în analize, sânge în scaun și adesea pierdere în greutate. La diferențiere ajută calprotectina din scaun, analizele de sânge și colonoscopia. Dacă tulburările intestinale durează mult și nu ai încă un diagnostic, nu le pune pe seama „nervilor” fără un consult medical. Constipația, care poate coexista cu diverse boli intestinale, este descrisă în articolul Constipația – simptome, cauze și când mergi la medic.

Inflamația intestinală la copii

La copii cel mai des apar infecțiile virale acute, iar cel mai mare pericol este deshidratarea rapidă, mai ales la sugari. Copilul cu diaree și vărsături trebuie hidratat în porții mici cu soluție orală de rehidratare, iar în caz de semne de deshidratare, sânge în scaun, febră mare sau apatie trebuie dus urgent la medic. Diareea cronică, scăderea în greutate sau oprirea creșterii la un copil pot indica o boală inflamatorie intestinală sau boala celiacă și necesită investigații. În constipația la copii se aplică alte reguli, descrise în articolul despre constipația la copii.

Inflamația intestinală în sarcină

Infecția intestinală acută în sarcină necesită o hidratare deosebit de atentă și contactarea mai devreme a medicului, pentru că deshidratarea este periculoasă. Femeile cu boală inflamatorie intestinală pot rămâne însărcinate, cel mai bine atunci când boala este în remisiune. Medicamentele nu trebuie întrerupte pe cont propriu, pentru că o acutizare poate fi mai periculoasă pentru mamă și copil decât continuarea tratamentului. Deciziile le ia gastroenterologul împreună cu ginecologul.

Este contagioasă inflamația intestinală?

Infecțiile intestinale acute da, pentru că se răspândesc pe cale alimentară și prin contactul cu o persoană bolnavă. Cel infectat poate transmite boala câteva zile, iar norovirusurile chiar și puțin după dispariția simptomelor. Bolile inflamatorii intestinale nu sunt contagioase. Nu se transmit prin contact și nici prin alimente.

Provoacă stresul și alimentația inflamația intestinală?

Stresul și alimentația necorespunzătoare nu sunt cauza bolilor inflamatorii intestinale, deși la unele persoane stresul sau anumite alimente accentuează tulburările. În inflamațiile intestinale acute decid infecțiile cu microorganisme, așa că importante sunt mai ales igiena și siguranța alimentelor. O masă grasă sau copioasă poate provoca cel mult tulburări trecătoare, dar nu provoacă inflamație intestinală.

Balonarea și alte tulburări intestinale neinflamatorii sunt descrise în articolul despre remedii casnice pentru balonare.

Ce să mănânci în inflamația intestinală?

Alimentația depinde de faptul dacă este vorba despre o infecție acută sau o boală cronică. În diareea acută cele mai importante sunt lichidele, iar mâncarea trebuie să fie ușor digerabilă și bine tolerată. În bolile inflamatorii intestinale, în timpul acutizării sunt de obicei mai bine tolerate mesele mai mici, mai dese și mai sărace în fibre, iar în remisiune se recomandă o alimentație variată. Nu există o singură „dietă pentru inflamația intestinală” și nu trebuie să renunți la multe grupe de alimente fără consultarea unui dietetician, pentru că există riscul unor deficite. În diareea cronică sau în caz de deficite, medicul poate recomanda suplimentare, de exemplu cu fier sau vitamina B12.

Când inflamația intestinală nu este ceea ce pare?

Durerea abdominală, vărsăturile și diareea pot fi cauzate și de alte boli, de exemplu apendicita, pancreatita (simptomele bolilor pancreasului), litiaza biliară, intoxicația alimentară sau boala celiacă. O durere care se accentuează timp de câteva zile într-un singur loc al abdomenului, mai ales împreună cu febră, necesită evaluare urgentă și nu trebuie tratată pe cont propriu. De asemenea, sângerarea anală nu înseamnă întotdeauna hemoroizi (hemoroizii – simptome, tratament la domiciliu și când mergi la medic), ea poate proveni din colon.

Când mergi urgent la medic?

Cheamă ajutor (112) sau mergi la unitatea de primiri urgențe în caz de durere abdominală foarte intensă, abdomen dur și balonat, vărsături persistente, febră mare cu frisoane, sângerare anală abundentă, semne de deshidratare sau slăbiciune și amețeli cu leșin. La o persoană cu o boală inflamatorie intestinală deja diagnosticată, asemenea simptome pot indica o complicație gravă.