Plante calmante – care funcționează și când să fii prudent

Plantele calmante sunt plante ale căror infuzii, extracte sau uleiuri se folosesc pentru a ameliora tensiunea nervoasă, a ușura adormirea sau a te liniști într-o perioadă stresantă. Printre cele mai folosite se numără roinița, valeriana, hameiul, floarea-pasiunii, lavanda și mușețelul. Acționează blând, de obicei mai slab decât medicamentele pe bază de rețetă, dar asta nu înseamnă că sunt complet sigure sau că vor funcționa la oricine.

Mai jos descriem cele mai folosite plante pentru calmare, ce se știe despre ele, când pot face rău și în ce situații este mai bine să mergi la medic, în loc să te tratezi singur.

Funcționează cu adevărat plantele calmante?

Plantele calmante acționează de obicei slab până la moderat, iar calitatea dovezilor diferă. Pentru unele dintre ele, de exemplu valeriana, lavanda sau floarea-pasiunii, există studii care sugerează un beneficiu mic în anxietatea ușoară sau în problemele de somn, dar rezultatele sunt neconcludente, iar studiile sunt adesea mici și de scurtă durată. Pentru alte plante, baza este în principal tradiția folosirii.

Contează și efectul de așteptare și ritualul: simpla acțiune de a prepara și de a bea seara o infuzie caldă îi ajută pe mulți să se liniștească. Este un lucru valoros, dar nu înseamnă că planta tratează tulburările anxioase sau insomnia. Plantele pot fi un adaos la obiceiuri sănătoase, nu un înlocuitor al terapiei.

Care sunt cele mai folosite plante calmante?

Mai jos discutăm șase plante care apar cel mai des în ceaiuri și în preparate pentru calmare. Le rezumă tabelul, iar detaliile sunt descrise în subcapitolele următoare.

Planta	Utilizare tradițională	Puterea dovezilor	Principalele rezerve
Roiniță	Tensiune nervoasă, probleme ușoare de somn, stomac „de la nervi”	Modestă	Somnolență, rar dureri de cap; prudență în bolile tiroidei
Valeriană	Tensiune, dificultăți de adormire	Neconcludentă	Somnolență, interacțiuni cu sedativele și alcoolul, rare raportări de afectare a ficatului
Hamei	Tensiune, somn (adesea în amestec cu valeriană)	Modestă	Acțiune asemănătoare estrogenilor, somnolență, prudență în depresie
Floarea-pasiunii	Anxietate ușoară	Modestă	Somnolență, amețeli, contraindicată în sarcină
Lavandă	Anxietate, aromaterapie	Moderată pentru extractele standardizate	Tulburări gastrice, somnolență, alergie
Mușețel	Calmare, stomac	Slabă	Alergie la plantele din familia Asteraceae

Roinița (Melissa officinalis)

Frunzele de roiniță se folosesc în tensiunea nervoasă, în tulburările ușoare de somn și în tulburările gastrice cu fond nervos. Este una dintre cele mai blânde plante și provoacă rar reacții adverse, dar nu toată lumea îi va simți efectul. La unele persoane provoacă somnolență, rar tulburări gastrice sau dureri de cap. În studii mici, extractele de roiniță au atenuat tensiunea, dar infuzia din plic nu poate fi echivalată cu aceste extracte.

Persoanele cu boli ale tiroidei și cele care iau medicamente pentru tiroidă trebuie să discute cu medicul despre consumul regulat de roiniță, deoarece există date preliminare despre o influență asupra hormonilor tiroidieni; vezi și simptomele unei tiroide bolnave.

Valeriana

Rădăcina de valeriană se folosește în tensiunea nervoasă și în dificultățile de adormire. Efectul, dacă apare, se vede uneori abia după câteva zile sau săptămâni de folosire regulată, iar analizele studiilor nu arată un avantaj clar față de placebo. Valeriana poate provoca somnolență, dureri de cap și amețeli, iar rar și tulburări gastro-intestinale trecătoare. Există și situații paradoxale: agitație în loc de calmare.

Au fost descrise cazuri izolate de afectare a ficatului, deși legătura de cauzalitate nu este sigură. Se recomandă prudență în asociere cu alcoolul și cu medicamentele sedative sau somnifere, iar după administrare nu trebuie să conduci dacă apare somnolență. Persoanele cu boli ale ficatului trebuie să se consulte cu medicul; vezi ficatul bolnav – simptome care trebuie să te îngrijoreze.

Hameiul

Conurile de hamei au un efect blând calmant și somnifer și sunt adesea combinate cu valeriana în preparatele compuse. Pot accentua somnolența, de aceea se folosesc mai degrabă seara. Conțin compuși cu acțiune asemănătoare estrogenilor, de aceea persoanele cu boli hormonodependente (de exemplu unele cancere de sân) trebuie să evite hameiul fără consultarea medicului. Hameiul poate accentua și simptomele depresiei, așa că persoanele cu depresie trebuie să fie prudente.

Floarea-pasiunii (passiflora)

Partea aeriană a florii-pasiunii se folosește în anxietatea ușoară și în tensiunea nervoasă. În câteva studii mici a redus frica dinaintea unei intervenții sau anxietatea ușoară, dar dovezile sunt limitate. Poate provoca somnolență, iar în cantități mai mari și amețeli, greață și confuzie. Nu este cea „mai puternică” plantă calmantă, cum se afirmă uneori, ci doar una dintre mai multe cu o acțiune asemănătoare, blândă. Este contraindicată în sarcină.

Lavanda

Lavanda băută sub formă de infuzie se folosește tradițional, iar mirosul ei este adesea folosit în aromaterapie. Mai bine decât infuzia au fost studiate preparatele orale standardizate din ulei de lavandă, care în câteva studii au ameliorat simptomele de anxietate. Acestea sunt însă medicamente pe bază de plante, de folosit conform prospectului, nu un simplu ceai. Uleiul esențial nu trebuie băut fără indicație, iar pe piele se folosește doar diluat. La lavandă sunt posibile reacții alergice și tulburări gastrice.

Mușețelul

Mușețelul are un efect blând antispastic și liniștitor, iar influența lui asupra somnului este slab documentată. Persoanele alergice la plantele din familia Asteraceae pot reacționa alergic. Detalii oferim în articolul despre mușețel.

Alte plante despre care merită să știi

În magazine se întâlnesc și ashwagandha, kava-kava și alte plante promovate drept „adaptogeni” sau remedii pentru stres. Dovezile sunt limitate, iar în cazul kava-kava au fost descrise afectări grave ale ficatului, motiv pentru care în multe țări vânzarea ei a fost restricționată. La ashwagandha au fost descrise cazuri izolate de afectare a ficatului și o influență asupra tiroidei. Astfel de preparate nu trebuie folosite pe cont propriu, mai ales împreună cu medicamente. Ceaiul verde conține în schimb cofeină și nu este un remediu calmant; vezi ceaiul verde – proprietăți și riscuri.

Sunt sigure plantele calmante?

Plantele „naturale” nu sunt lipsite de riscuri. Pot provoca somnolență și scăderea concentrării, pot interacționa cu medicamentele și pot declanșa reacții alergice. Și calitatea preparatelor diferă, iar compoziția suplimentelor nu corespunde întotdeauna cu ce se declară. Prudență deosebită este necesară în câteva situații.

• Medicamente sedative, somnifere, anxiolitice, antidepresive, alcool – posibilă accentuare a somnolenței și încetinire a reflexelor.
• Condusul și folosirea utilajelor – plantele cu efect somnifer, precum valeriana sau hameiul, nu trebuie folosite înainte de a conduce.
• Boli ale ficatului – în cazul valerianei și al altor plante este necesar un consult.
• Intervenție chirurgicală programată – plantele cu efect calmant pot accentua efectul anesteziei, de aceea trebuie să informezi medicul și, de regulă, să le oprești din timp.
• Boli hormonodependente și tiroida – se referă mai ales la hamei și la roiniță.
• Persoane în vârstă – risc mai mare de somnolență, căderi și confuzie.

O categorie cu totul aparte este sunătoarea, adesea menționată alături de plantele „pentru nervi”. Interacționează puternic cu multe medicamente, printre care contraceptivele, anticoagulantele și antidepresivele, de aceea nu trebuie asociată cu ele pe cont propriu. Detalii în articolul despre sunătoare.

Se pot folosi plantele pentru calmare în sarcină și în timpul alăptării?

Pentru majoritatea plantelor calmante lipsesc date suficiente despre siguranța în sarcină și în timpul alăptării, de aceea înainte de a le folosi trebuie să întrebi medicul care îți urmărește sarcina sau moașa. Pentru unele, precum hameiul și floarea-pasiunii, există motive concrete de prudență sau contraindicații, iar preparatele compuse pot conține mai multe plante deodată.

Gravidelor și femeilor care alăptează li se recomandă de obicei mai întâi metode nemedicamentoase: odihnă, mișcare, tehnici de relaxare și o discuție cu un specialist când anxietatea este intensă. Regulile de folosire a medicamentelor și a plantelor le descriem în articolul medicamentele în sarcină și în timpul alăptării.

Pot copiii să bea plante calmante?

Nu da preparate din plante copiilor fără recomandarea medicului sau a farmacistului. Pentru majoritatea plantelor calmante lipsesc studii adecvate la copii, iar copiii mici sunt mai sensibili la reacțiile adverse. Ceaiurile pot înlocui și mesele sau laptele. Tensiunea, dificultățile de adormire sau frica la un copil necesită mai des o schimbare a rutinei, a igienei somnului și o discuție decât plante; dacă persistă, merită să faci o programare la pediatru sau la psiholog.

Cum se folosesc plantele pentru calmare?

Cel mai des se folosesc infuziile (frunzele, florile și partea aeriană se toarnă cu apă fierbinte și se lasă acoperite), iar rădăcina de valeriană se prepară uneori ca decoct. Sunt disponibile și extracte gata făcute, picături și tablete. Pentru fiecare plantă și formă se aplică alte recomandări, de aceea nu dăm o doză universală: urmează prospectul sau recomandarea farmacistului.

• Plantele cu efect somnifer bea-le seara, nu în timpul zilei.
• Nu combina mai multe preparate deodată și nu crește cantitatea dacă efectul este slab.
• Alege produse cu o compoziție clar indicată, cu denumirea latină a plantei și datele producătorului.
• Folosește plantele pe perioade limitate; dacă după câteva săptămâni nu apare nicio îmbunătățire, consultă medicul.
• Informează medicul și farmacistul despre toate plantele pe care le iei.

Ce mai ajută la calmare, în afară de plante?

Metodele nemedicamentoase au de obicei dovezi la fel de bune sau mai bune decât plantele. Mișcarea regulată, orele fixe de somn, limitarea cofeinei după-amiaza și a alcoolului seara, stingerea ecranelor înainte de culcare, tehnicile de respirație și relaxarea musculară dau adesea un efect mai bun decât orice ceai. În cazul unei anxietăți sau insomnii persistente, o formă eficace de tratament este psihoterapia, în special cea cognitiv-comportamentală. Mai multe despre regulile de igienă a somnului în articolul lipsa somnului: insomnia și sforăitul.

Când nu mai ajung plantele și trebuie să mergi la medic?

Tensiunea nervoasă este de obicei un răspuns la stres și trece de la sine, dar poate fi și simptomul unei boli. Merită să mergi la medic atunci când:

• neliniștea, frica sau insomnia durează mai mult de câteva săptămâni sau îți îngreunează activitatea de zi cu zi,
• le însoțesc tristețea, pierderea interesului, sentimentul lipsei de speranță – vezi simptomele depresiei,
• apar atacuri de panică, palpitații, dificultăți de respirație, tremur, transpirație excesivă și scădere în greutate, care pot fi cauzate, de exemplu, de hipertiroidism,
• apar simptome după luarea unei plante: erupție cutanată, dificultăți de respirație, amețeli puternice, icter, urină închisă la culoare, durere în partea dreaptă sub coaste sau oboseală neobișnuită,
• abuzezi de alcool sau de somnifere ca să te calmezi.

Dacă ai gânduri de a-ți face rău, nu aștepta: mergi imediat la medic sau la psihiatru, sună la numărul de urgență 112 sau apelează la un serviciu de ajutor în criză, disponibil non-stop. Dacă după luarea unor plante apar convulsii, pierderea cunoștinței sau simptome ale unei alergii grave (dificultăți de respirație, umflarea feței sau a gâtului), cheamă ambulanța.

Rezumat

Roinița, valeriana, hameiul, floarea-pasiunii, lavanda și mușețelul pot oferi o calmare ușoară, dar eficacitatea lor este limitată, iar efectul este adesea legat în mare măsură de ritualul băutului infuziei. Nu tratează tulburările anxioase, depresia sau insomnia cronică. Cer prudență în cazul medicamentelor, în sarcină, la copii și în bolile ficatului. Regulile generale de folosire în siguranță a plantelor le-am adunat în ghidul plante medicinale.