Acneea – cauze, tratament și mituri despre remediile casnice

Acneea vulgară este o boală cronică a pielii, în care foliculii pilosebacei se înfundă și se inflamează. Se manifestă prin comedoane, papule, pustule, iar în formele mai severe prin noduli dureroși și cicatrici. Afectează cel mai des fața, dar și spatele, pieptul și brațele. Deși este asociată cu adolescența, multe persoane se confruntă cu ea și după 20 de ani, chiar și după 30.

Acneea este o boală care poate fi tratată eficient, dar nu rapid: efectele se văd de obicei după câteva săptămâni de terapie regulată, iar îmbunătățirea completă după câteva luni. Mai jos explicăm de unde apare, cum se recunoaște, ce funcționează cu adevărat și care dintre „remediile pentru coșuri" populare nu au nicio confirmare. Acest articol face parte din secțiunea despre piele, păr și unghii, a cărei prezentare o găsești în textul despre bolile unghiilor.

De unde apare acneea?

Acneea apare ca rezultat al acțiunii mai multor factori: producția excesivă de sebum, înfundarea orificiului foliculului pilos de către o epidermă care se cheratinizează excesiv, înmulțirea bacteriilor care trăiesc pe piele și inflamația. Toate aceste elemente sunt legate între ele, iar tratamentul vizează de obicei mai multe dintre ele în același timp.

Sub influența hormonilor, în principal a androgenilor, glandele sebacee produc mai mult sebum. În același timp, orificiul foliculului este înfundat de o epidermă cheratinizată în exces și se formează un comedon. În acest mediu, sărac în oxigen și bogat în sebum, se înmulțește bacteria care trăiește pe piele, iar organismul răspunde cu inflamație. Pielea nu este deci „murdară", ci sunt perturbate procesele din interiorul foliculului.

Factori de risc și factori agravanți

Un rol important îl joacă predispoziția genetică: dacă părinții au avut acnee severă, riscul este mai mare. Leziunile pot fi agravate de unele medicamente (printre care glucocorticoizii, unele medicamente hormonale, o parte dintre antiepileptice și medicamentele cu litiu), de cosmeticele prea grase, de frecarea pielii de mască, de curea sau de cască, precum și de strivirea intensă a leziunilor. La femei contează fluctuațiile hormonale dinaintea menstruației și tulburări precum sindromul ovarelor polichistice, descris în articolul despre PCOS.

Nu este adevărat, în schimb, că acneea provine din lipsa igienei. Spălatul prea intens și frecatul nu tratează acneea, ba chiar o agravează, pentru că irită pielea și îi slăbește bariera de protecție.

Cum arată acneea și ce forme are?

Acneea se împarte în forme, după tipul leziunilor și adâncimea lor. Medicul stabilește severitatea, pentru că de ea depinde alegerea tratamentului.

• Forma comedoniană – în principal comedoane deschise (negre) și închise (albe), fără inflamație evidentă.
• Forma papulo-pustuloasă – papule roșii și pustule umplute cu conținut purulent.
• Forma nodulo-chistică – noduli profunzi, dureroși; lasă adesea cicatrici și necesită tratament de specialitate.

Comedoanele închise la culoare nu sunt „murdărie", ci sebum oxidat și celule ale epidermei, de aceea nu le va îndepărta nici frecatul energic. În afară de față, leziunile apar adesea pe spate și în zona decolteului, iar la femeile adulte afecțiunea este uneori concentrată în jurul maxilarului și al bărbiei.

Este acneea la vârsta adultă ceva normal?

Da, acneea la adulți este frecventă, mai ales la femei, și nu înseamnă că ceva este „greșit" în îngrijire. Poate fi o prelungire a acneei din adolescență sau poate apărea pentru prima dată după 25 de ani, adesea cu accentuare înaintea menstruației și cu leziuni concentrate în partea de jos a feței.

La femeile cu acnee, cicluri neregulate, creștere excesivă a părului și cădere a părului merită investigat echilibrul hormonal. Poate fi de ajutor să știi cum arată ciclul menstrual și ce tulburări ar trebui să te determine să ceri un consult. Acneea poate fi agravată și de stres, de lipsa somnului și de fumat, deși dovezile pentru fiecare dintre acești factori sunt de calitate diferită.

Cu ce poate fi confundată acneea?

Nu orice pustule de pe față înseamnă acnee vulgară. Asemănător pot arăta:

• rozacea – afectează în principal adulții, dă o roșeață persistentă, vase dilatate și papule, dar fără comedoane;
• foliculita – pustule mici în jurul firelor de păr, adesea după ras sau epilare, uneori după o infecție bacteriană sau fungică;
• dermatita periorală – papule mici în jurul gurii și al nasului, adesea după folosirea cremelor cu steroizi pe față;
• eczema și reacțiile alergice – sunt însoțite de mâncărime și descuamare; în fundal poate exista și o predispoziție la atopie, despre care scrie articolul despre dermatita atopică.

Medicamentele alese pe baza unui diagnostic greșit pot face rău, de exemplu cremele cu steroizi agravează rozacea și dermatita periorală. De aceea, în cazul unor leziuni neclare, care nu răspund la câteva săptămâni de tratament, merită să te prezinți la dermatolog.

Cum se tratează acneea?

Alegerea terapiei depinde de severitatea leziunilor. În formele ușoare se folosesc preparate locale, în cele severe medicamente orale. Dermatologul alege schema individual, iar tratamentul eficient combină de obicei mai multe substanțe care acționează pe mecanisme diferite. Cea mai frecventă greșeală este schimbarea preparatelor la câteva zile: primele efecte apar după 4–8 săptămâni, iar uneori trebuie trecut printr-o perioadă de agravare înainte ca pielea să se obișnuiască.

Tratamentul local

• Retinoizii locali (de exemplu adapalen, tretinoină) – normalizează cheratinizarea și previn formarea comedoanelor; reprezintă baza terapiei în multe forme. La început pot usca și irita pielea, de aceea se introduc treptat.
• Peroxidul de benzoil – are acțiune antibacteriană și calmează inflamația, poate decolora țesăturile și usca pielea.
• Acidul azelaic – are acțiune antiinflamatoare și anticomedoniană, ajută și în cazul petelor pigmentare rămase după acnee.
• Antibioticele locale (de exemplu clindamicina) – se folosesc de obicei în combinație cu alte substanțe, pentru a limita rezistența bacteriilor; nu se folosesc singure și pe termen lung.

Tratamentul oral

În acneea de severitate medie și severă medicul poate prescrie un antibiotic oral (de obicei din grupa tetraciclinelor), pentru o perioadă limitată și împreună cu un medicament local. Antibioticul nu se ia „permanent", iar utilizarea lui cere discutarea contraindicațiilor și a protecției împotriva soarelui. Tetraciclinele nu se folosesc în sarcină și nici la copiii mici.

La o parte dintre femei este de ajutor terapia hormonală, inclusiv unele pilule contraceptive sau medicamente antiandrogenice. Aceasta necesită evaluarea medicului și excluderea contraindicațiilor, precum antecedentele de tromboză sau fumatul în cazul anumitor tipuri de pilule. O prezentare generală este descrisă în articolul despre metodele de contracepție.

În acneea severă, recidivantă sau care amenință cu cicatrici se folosește izotretinoina, un medicament din grupa retinoizilor, disponibil exclusiv pe rețetă. Este foarte eficientă, dar are reacții adverse serioase (printre care uscăciunea pielii și a mucoaselor, posibile modificări ale analizelor de sânge) și, mai ales, are un puternic efect teratogen, adică dăunează fătului. Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să folosească o contracepție eficientă și să facă regulat teste de sarcină, iar medicamentul trebuie luat numai sub supravegherea medicului. Despre sarcina de după tratament merită să discuți cu medicul din timp, înainte de a începe planificarea sarcinii.

Cât durează tratamentul acneei?

Tratamentul acneei durează de obicei cel puțin câteva luni, iar menținerea efectului poate cere folosirea mai îndelungată a unor preparate mai blânde, cel mai des retinoizi. Primele efecte se văd după câteva săptămâni, dar leziuni proaspete izolate pot apărea mai mult timp, iar pielea poate fi în acest interval uscată sau înroșită.

Nu există o schemă unică, pentru că durata terapiei depinde de formă, de răspunsul la medicamente și de tendința la recidive. După terminarea tratamentului o parte dintre persoane își mențin remisiunea, altele au recidive. De aceea este important să continui îngrijirea recomandată, chiar și când pielea arată bine, și să discuți cu medicul ce să faci dacă leziunile revin.

Cum îngrijești pielea cu acnee?

Îngrijirea nu înlocuiește tratamentul, dar ajută la tolerarea lui și sprijină efectele. Cel mai bine este să fie simplă și blândă: câteva produse alese cu grijă funcționează mai bine decât o rutină cu mai mulți pași.

• Spală-ți fața de două ori pe zi cu un produs de curățare blând, fără grăsimi; spălatul mai des sau dur irită pielea și agravează leziunile.
• Folosește creme hidratante ușoare, marcate ca necomedogene, pentru că medicamentele antiacneice usucă pielea. Principiile privind pielea uscată și iritată sunt descrise în articolul despre îngrijirea pielii uscate.
• Folosește cremă cu factor de protecție – multe medicamente cresc sensibilitatea la soare, iar radiația agravează petele rămase după leziuni.
• Nu strivi și nu scărpina pustulele. Aceasta duce la accentuarea inflamației, la infecții, la cicatrici și la pete permanente.
• Alege produse de machiaj descrise ca necomedogene și îndepărtează-le înainte de somn.
• Schimbă des fețele de pernă și prosoapele, iar telefonul șterge-l dacă îl sprijini de față.
• Nu folosi mai multe substanțe active deodată fără consult; combinarea mai multor agenți exfolianți duce ușor la iritație.

Are dieta influență asupra acneei?

Dovezile sunt limitate. Unele studii observaționale leagă agravarea acneei de o dietă cu indice glicemic mare și de cantități mari de produse lactate, mai ales lapte, dar legătura nu este univocă și nu apare la toată lumea. Pentru ciocolată și mâncarea grasă nu s-a demonstrat un efect direct la majoritatea persoanelor.

Rezonabilă este o alimentație variată, bazată pe legume, produse integrale și pe limitarea dulciurilor și a băuturilor îndulcite, ceea ce este benefic și pentru sănătatea generală. Principiile practice le găsești în articolul despre alimentația sănătoasă. Dacă observi o legătură clară între un anumit aliment și agravări, îl poți limita, dar dietele restrictive de eliminare nu înlocuiesc tratamentul și pot fi dăunătoare, mai ales la adolescenți.

Tratează acneea drojdia, plantele și remediile casnice?

Ghidurile vechi recomandă consumul de drojdie, băi de aburi cu plante, măști cu suc de lămâie sau pastă de dinți pe coșuri. Merită să separăm cinstit ce are vreun temei și ce nu.

• Drojdia de panificație sau cea alimentară – nu există dovezi credibile că tratează acneea. Luată pe cale orală nu înlocuiește medicamentele, iar la unele persoane poate provoca balonare. Drojdia de bere ca supliment nu are eficiență confirmată în această boală.
• Plantele (mușețel, gălbenele, salvie, coada-calului) – pot fi folosite ca comprese blânde, cu efect calmant asupra pielii, dar nu tratează cauza acneei. Plantele pot alergiza, de aceea fă prima probă pe o zonă mică de piele. Vezi și: mușețelul – proprietăți și contraindicații.
• Uleiul de arbore de ceai – există studii care arată un efect ușor în acneea ușoară, dar mai slab decât medicamentele cu eficiență dovedită, iar nediluat irită puternic și alergizează.
• Ceaiul verde – băut, nu este o metodă de tratament a acneei; rezultatele studiilor asupra preparatelor care conțin extractele lui sunt neconcludente, iar despre băutură scriem în articolul despre ceaiul verde.
• Oțetul de mere, lămâia, bicarbonatul, pasta de dinți, alcoolul sanitar – irită pielea, pot provoca arsuri chimice și pete pigmentare; nu există niciun motiv să fie folosite. Mai multe despre oțeturi și miturile lor în articolul despre oțetul de mere.
• Băile de aburi pentru față – dilată vasele și pot accentua roșeața; nu „curăță" pielea de toxine.

Mai multe despre ce poți și ce nu merită să aștepți de la plante scriem în articolul despre plantele medicinale.

Ajută procedurile cosmetice în acnee?

Unele proceduri pot completa tratamentul, dar nu îl înlocuiesc. Exfolierile chimice delicate cu acizi (de exemplu salicilic sau mandelic), efectuate de o persoană cu experiență, pot fi utile în acneea comedoniană și în cazul petelor pigmentare. Curățarea profesională a pielii poate elimina comedoanele, dar procedurile agresive sau prea frecvente irită pielea.

În timpul tratamentului cu retinoizi orali sau locali o parte dintre proceduri (epilarea cu ceară, exfolierile puternice, laserul) sunt contraindicate sau cer o pauză, de aceea informează întotdeauna medicul și cosmeticianul despre procedura planificată. Strivirea pe cont propriu și „cauterizarea" leziunilor cu preparate cumpărate pentru uz casnic înrăutățesc de obicei aspectul pielii.

Cum previi cicatricile și petele pigmentare?

Cea mai bună protecție împotriva cicatricilor este tratamentul precoce și eficient al inflamației și evitarea strivirii leziunilor. Petele postinflamatorii se atenuează în timp, iar acest proces este accelerat de folosirea protecției solare și a unor substanțe, de exemplu acidul azelaic. În cazul cicatricilor deja formate, dermatologul poate propune proceduri (exfolieri, microneedling, laserterapie), de preferință după stingerea acneei.

Cicatricile după acnee sunt diferite: atrofice (adâncite), hipertrofice și cheloide, iar fiecare se tratează puțin diferit. Nu există o procedură care să le elimine complet, dar se poate obține o îmbunătățire după câteva ședințe. Întrebări asemănătoare despre eficiența reală a procedurilor estetice apar în cazul celulitei și al vergeturilor, despre care scriem în articolul celulita și vergeturile – ce funcționează și ce este mit.

Acneea și starea de bine

Acneea poate scădea puternic stima de sine, iar la unele persoane se asociază cu anxietate, retragere socială sau dispoziție depresivă. Acesta este un motiv întemeiat să o tratezi eficient, nu doar să o „aștepți să treacă". Dacă acneea îți afectează clar starea de bine, spune-i medicului. Când apar în același timp tristețe de lungă durată, pierderea interesului sau gânduri disperate, vezi articolul despre simptomele depresiei.

Merită să știi că în tratamentul cu izotretinoină au fost descrise fluctuații ale dispoziției; dacă în timpul tratamentului apare o dispoziție scăzută sau gânduri suicidare, trebuie să iei imediat legătura cu medicul.

Acneea în sarcină și în timpul alăptării

În sarcină o parte dintre medicamentele antiacneice sunt interzise sau nerecomandate. Sunt absolut contraindicate izotretinoina și de obicei retinoizii locali, precum și tetraciclinele. Opțiunile mai sigure (de exemplu acidul azelaic, în unele situații peroxidul de benzoil) le alege medicul.

Modificările hormonale din sarcină pot agrava sau ameliora acneea; la unele femei apare pentru prima dată. Nu folosi medicamente vechi, rămase, fără consult. Principiile generale privind luarea medicamentelor de către femeile însărcinate și care alăptează sunt discutate în articolul despre medicamentele în sarcină și în timpul alăptării.

Când te prezinți la dermatolog?

Merită să programezi o vizită când:

• cosmeticele fără rețetă și câteva săptămâni de îngrijire nu aduc o îmbunătățire,
• apar noduli sau chisturi profunde, dureroase,
• rămân cicatrici sau pete pigmentare permanente,
• acneea a început brusc la vârsta adultă, mai ales la o femeie cu tulburări menstruale și creștere excesivă a părului,
• acneea a apărut după începerea unui medicament sau supliment nou,
• acneea îngreunează funcționarea de zi cu zi sau îți afectează dispoziția.

O evaluare rapidă necesită o inflamație bruscă, foarte accentuată, cu febră, dureri articulare puternice și ulcerații întinse ale pielii, precum și roșeața și umflarea feței cu febră, care pot indica o infecție bacteriană.

Ce să întrebi medicul în timpul consultului?

• Ce formă de acnee este și sunt necesare investigații, de exemplu hormonale?
• Cum folosesc fiecare medicament, cât timp și ce fac atunci când pielea va fi iritată?
• După cât timp mă pot aștepta la o îmbunătățire și când să revin la control?
• Medicamentele pe care le folosesc interacționează sau sunt contraindicate în situația mea (sarcină, planificarea unei sarcini, alte boli)?
• Cum procedez după terminarea tratamentului, ca să reduc riscul de recidivă?