Sforăitul și apneea în somn – cauze, simptome și tratament

Sforăitul este un sunet puternic produs în timpul somnului, atunci când aerul trece prin căile respiratorii îngustate din gât și face să vibreze țesuturile moi. În sine, poate fi doar supărător pentru cei din jur, dar la o parte dintre persoane este un simptom al apneei obstructive în somn, adică o boală în care gâtul se închide în timpul somnului, iar respirația se oprește pentru scurt timp.

Sforăie multe persoane, iar apneea afectează o parte mai mică dintre ele, de aceea cel mai important lucru este să deosebești una de cealaltă. Mai jos explicăm de unde vine sforăitul, când este inofensiv, cum recunoști apneea, cum se diagnostichează și se tratează, precum și ce ajută cu adevărat și ce nu.

De ce sforăie oamenii?

În timpul somnului, mușchii gâtului se relaxează, iar lumenul căilor respiratorii se micșorează. Aerul care trece mai repede face să vibreze palatul moale, omușorul și peretele posterior al faringelui, ceea ce produce sunetul caracteristic. Cu cât gâtul sau nasul sunt mai înguste, cu atât sforăitul apare mai ușor.

Sforăitul este mai frecvent la bărbați, la persoanele după 40 de ani și se accentuează cu vârsta, deoarece tonusul țesuturilor gâtului scade. La femei devine mai frecvent după menopauză și în sarcină.

Care sunt factorii de risc pentru sforăit și apnee?

Factorii care favorizează sforăitul se aplică în mare parte și apneei în somn:

• excesul de greutate și obezitatea, mai ales depunerea de grăsime în zona gâtului și a abdomenului;
• somnul pe spate, când limba și palatul cad spre spatele gâtului;
• alcoolul și medicamentele sedative sau somniferele luate seara, care relaxează suplimentar mușchii gâtului;
• fumatul, care irită și umflă mucoasele;
• obstrucția nazală: guturaiul, deviația de sept, polipii, alergia;
• amigdale mărite, în special la copii, precum și conformația gâtului și a mandibulei, de exemplu mandibula retrasă;
• sexul masculin, vârsta, modificările hormonale de după menopauză;
• apneea în somn la alți membri ai familiei.

Sforăitul se accentuează și în răceală și în alergii, când nasul este înfundat. Mai multe despre bolile care pot provoca obstrucția nazală poți citi în articolul despre alergie.

Când este sforăitul inofensiv?

Sforăitul fără pauze în respirație, fără somnolență excesivă în timpul zilei și fără dureri de cap dimineața nu dăunează de obicei sănătății, deși poate strica somnul partenerului și poate duce la conflicte. Un astfel de sforăit este uneori ocazional: apare după alcool, în răceală, după o zi foarte obositoare sau când dormi pe spate.

Este numit uneori sforăit primar. În acest caz nu este o boală, dar merită să ai grijă de factorii care îl accentuează. Merită totuși să ții minte că cel care doarme nu își aude propriul sforăit și nu observă pauzele în respirație, așa că părerea partenerului poate fi o indicație prețioasă.

Ce este apneea obstructivă în somn?

Apneea obstructivă în somn (AOS) este o boală în care, în timpul somnului, căile respiratorii din gât se închid complet sau parțial, iar fluxul de aer se oprește sau scade clar pentru cel puțin câteva secunde, până la 10–20 de secunde. Acest lucru se întâmplă de multe ori în cursul nopții. Nivelul de oxigen din sânge scade, iar creierul, pentru a relua respirația, îl trezește scurt pe cel care doarme. Persoana nu își amintește de obicei aceste microtreziri, dar somnul își pierde profunzimea și continuitatea.

Apneea obstructivă diferă de apneea centrală, în care cauza este o tulburare a controlului respirației de către creier, nu colabarea gâtului. Cel de-al doilea tip este mai rar și apare de obicei în bolile de inimă, în bolile sistemului nervos sau după unele medicamente; necesită o investigare separată.

Care sunt simptomele apneei în somn?

Simptomele se împart în nocturne și diurne. Cele mai caracteristice sunt sforăitul puternic și neregulat, întrerupt de tăcere, și inspirația zgomotoasă, sacadată, pe care o observă de obicei partenerul.

Simptome noaptea

• sforăit puternic, neregulat, cu pauze în respirație;
• înecare bruscă, pufnit sau inspirație sacadată;
• somn agitat, schimbări frecvente de poziție, transpirație abundentă;
• urinat frecvent noaptea;
• treziri cu senzație de sufocare sau cu palpitații.

Simptome în timpul zilei

• somnolență excesivă, adormire în timp ce citești, te uiți la televizor, ești la o ședință sau, ceea ce este deosebit de periculos, la volan;
• dureri de cap dimineața și gură uscată după trezire;
• oboseală în ciuda unui timp îndelungat petrecut în pat;
• probleme de concentrare și de memorie, iritabilitate, dispoziție scăzută;
• scăderea libidoului și tulburări de erecție.

Nu toți bolnavii au toate simptomele. La femei, apneea se manifestă mai des decât la bărbați prin oboseală, dureri de cap, insomnie sau dispoziție scăzută, nu prin sforăitul zgomotos clasic, de aceea este uneori diagnosticată mai târziu.

Este periculoasă apneea în somn?

Apneea în somn netratată poate fi periculoasă, deoarece scăderile repetate ale oxigenului și microtrezirile solicită organismul. Crește riscul de hipertensiune arterială, de tulburări de ritm cardiac (în special fibrilația atrială), de boli de inimă și de accident vascular cerebral și favorizează diabetul de tip 2. Nu se știe în ce măsură fiecare dintre aceste legături este direct cauzală, deoarece apneea coexistă adesea cu obezitatea, dar tratamentul apneei ajută la controlul unei părți dintre aceste probleme.

Un pericol real și imediat este somnolența din timpul zilei. Persoanele cu apnee netratată sunt mai des implicate în accidente rutiere și la locul de muncă. Un om cronic nedormit gândește mai greu, obosește mai repede și suferă mai des de dispoziție scăzută. Mai multe despre hipertensiune poți citi în articolul despre simptomele hipertensiunii arteriale, iar despre procesul care lezează vasele de sânge, în textul despre ateroscleroză.

Cum se diagnostichează apneea în somn?

Diagnosticul necesită o investigare a somnului. Medicul începe cu anamneza: întreabă despre sforăit, pauzele în respirație, somnolența din timpul zilei, boli și medicamente; folosește adesea chestionare scurte care evaluează somnolența și riscul de apnee. Evaluează și greutatea corporală, circumferința gâtului, tensiunea arterială, precum și conformația nasului și a gâtului. Pe această bază decide asupra investigării somnului.

• Poligrafia la domiciliu – investigație simplificată, în care se înregistrează pe parcursul nopții respirația, saturația (oxigenarea sângelui) și sforăitul; aparatul se montează de obicei acasă.
• Polisomnografia – investigație completă într-un laborator de somn, care înregistrează în plus undele cerebrale, mișcările ochilor și ale membrelor și activitatea inimii; este mai detaliată și necesară în cazurile mai dificile.

Rezultatul descrie numărul de tulburări de respirație pe oră de somn; pe această bază se evaluează dacă apneea este ușoară, moderată sau severă. Intervalele depind de criteriile adoptate, așa că lasă interpretarea medicului. Uneori sunt necesare și investigații ORL și o evaluare generală, de exemplu a tensiunii și a glicemiei.

Cum se tratează apneea în somn?

Modul de tratament depinde de severitatea bolii, de simptome și de cauze. De obicei apneea nu poate fi vindecată definitiv, dar simptomele pot fi ameliorate semnificativ.

Schimbarea stilului de viață

În cazul excesului de greutate, scăderea în greutate este una dintre cele mai eficiente metode de reducere a apneei; la o parte dintre persoane severitatea bolii scade clar, deși nu dispare întotdeauna. Ajută și evitarea alcoolului seara, renunțarea la fumat, evitarea somniferelor și a sedativelor fără consultarea medicului și dormitul pe o parte. Principiile slăbirii fără diete-minune le descriem în articolul ce este bun pentru slăbit.

Terapia CPAP

În apneea moderată și severă, tratamentul de primă alegere este CPAP (presiune pozitivă continuă în căile respiratorii). În timpul somnului, bolnavul poartă o mască legată de un aparat care insuflă ușor aer și astfel menține gâtul deschis. Ameliorarea somnolenței și a stării generale este adesea clară după câteva zile sau săptămâni. Aparatul funcționează doar dacă este folosit, așa că esențială este alegerea măștii și obișnuirea cu ea. Problemele tipice sunt uscăciunea nasului și a gâtului, iritațiile, neetanșeitatea măștii; de obicei se pot rezolva schimbând masca sau setările, de aceea nu renunța fără să discuți cu medicul sau cu echipa care se ocupă de tine.

Aparate intraorale

În apneea ușoară și moderată sau când CPAP nu este tolerat, se poate lua în considerare un aparat purtat noaptea, care deplasează mandibula înainte și lărgește gâtul. Este ales, după diagnostic, de un medic sau de un stomatolog instruit în acest domeniu. Aparatul poate provoca durere la nivelul mandibulei sau modificări ale ocluziei, iar eficacitatea lui este de obicei mai mică decât a CPAP.

Tratamentul chirurgical

Intervențiile ORL, precum îndepărtarea amigdalelor mărite, corectarea septului nazal sau intervențiile pe palat, pot ajuta în cazuri selectate, mai ales când există o cauză clară și înlăturabilă a îngustării. La adulți, rezultatele operațiilor la nivelul gâtului sunt neconcludente: la unele persoane ameliorarea este evidentă, la altele mică sau trecătoare și nu este întotdeauna suficientă. Intervențiile pe mandibulă și maxilar și stimularea nervului hipoglos sunt luate în considerare în cazuri selectate, mai severe, în centre specializate. Încadrarea o stabilește o echipă de specialiști după investigații.

Poți reduce singur sforăitul?

Da, dacă sforăitul nu se datorează apneei. Ajută:

• scăderea în greutate, dacă ai exces ponderal;
• dormitul pe o parte (poți împiedica întoarcerea pe spate, de exemplu cu o pernă comodă pusă în spate);
• evitarea alcoolului și a sedativelor seara;
• tratarea obstrucției nazale și a alergiilor;
• renunțarea la fumat;
• ridicarea mai sus a capului la unele persoane, deși efectul este uneori mic.

Merită să fii rezonabil: dacă sforăitul este puternic, neregulat și asociat cu somnolență în timpul zilei, remediile de acasă nu sunt suficiente și trebuie verificat dacă nu există apnee.

Ce nu funcționează sau funcționează slab?

Piața oferă multe gadgeturi împotriva sforăitului. Plasturii nazali pot ajuta persoanele la care cauza este obstrucția nazală, dar nu rezolvă sforăitul provocat de colabarea gâtului. Spray-urile și picăturile pentru gât vândute fără rețetă, pernele speciale, „exercițiile pentru limbă” și soluțiile similare au dovezi slabe sau neconcludente de eficacitate; pot ajuta unele persoane, dar nu tratează apneea. Nu merită nici să recurgi la somnifere sau la alcool pentru „a dormi mai bine”, deoarece pot agrava sforăitul și apneea.

Nu are sens nici să amâni investigația din convingerea că „e doar sforăit”. Intervențiile cu laser și cu unde radio pe palat sunt folosite la unii bolnavi selectați, dar eficacitatea lor este limitată și diferă de la o persoană la alta, iar decizia de intervenție o ia medicul ORL după examinare.

Sforăitul și apneea la copii

Sforăitul la copii este destul de frecvent, mai ales în infecții, și de obicei inofensiv. Ar trebui însă să te îngrijoreze sforăitul puternic și zilnic, care durează săptămâni, mai ales când este însoțit de pauze în respirație, somn cu gura deschisă, somn agitat cu transpirație, enurezis nocturn, oboseală dimineața, hiperactivitate sau dificultăți de învățare în timpul zilei.

Cea mai frecventă cauză a apneei la copii este hipertrofia amigdalelor faringiene și palatine, iar tratamentul constă uneori în îndepărtarea lor, care aduce adesea o ameliorare clară. Un copil cu astfel de simptome trebuie examinat de un medic, de preferat de un ORL, iar în caz de îndoială se face o investigare a somnului. Somnul copiilor și problemele de adormire sunt o altă chestiune, descrisă în articolul despre insomnie.

Sforăitul și apneea în sarcină

În sarcină, sforăitul devine mai frecvent, deoarece crește greutatea corporală, mucoasa nazală se umflă sub influența hormonilor, iar nevoia de oxigen crește. Un sforăit nou și puternic în sarcină, mai ales în a doua jumătate, merită semnalat medicului obstetrician, deoarece este uneori asociat cu hipertensiunea și cu alte complicații. Apneea netratată poate fi însoțită de un risc mai mare de hipertensiune și de diabet gestațional, deși dovezile privind influența tratamentului asupra evoluției sarcinii sunt încă limitate. Mai multe despre aceste probleme poți citi în articolele despre hipertensiunea în sarcină și diabetul gestațional. În sarcină nu trebuie folosite pe cont propriu medicamente sau plante pentru sforăit; ajută dormitul pe o parte și tratarea obstrucției nazale prin metodele recomandate de medic.

Când să mergi la medic?

Merită să faci o programare la medicul de familie (care te poate trimite la ORL, la pneumolog sau la un laborator de somn) dacă:

• sforăi puternic și ai somnolență excesivă în timpul zilei;
• partenerul vede că te oprești din respirat în somn sau aude înecări și inspirații sacadate;
• te trezești cu durere de cap, gură uscată sau palpitații;
• ai hipertensiune greu de controlat, deși iei medicamente;
• sforăitul a apărut brusc sau s-a accentuat clar;
• copilul tău sforăie și acest lucru este însoțit de pauze în respirație, somn agitat sau probleme de concentrare în timpul zilei;
• sforăitul apare în sarcină, mai ales cu edeme sau dureri de cap.

Ajutor de urgență necesită: adormirea în timpul condusului (nu te mai urca la volan până la evaluarea medicală), sufocarea nocturnă cu senzație de lipsă de aer și durere în piept, dispneea bruscă, cianoza buzelor sau pierderea cunoștinței. În astfel de situații trebuie să suni la numărul de urgență 112.

Înainte de vizită, roagă o persoană apropiată să îți observe somnul câteva nopți sau înregistrează sforăitul cu telefonul. Notează când sforăitul este cel mai puternic, cât alcool consumi și cum te simți în timpul zilei. Astfel de informații grăbesc diagnosticul.

Cum previi sforăitul?

Cea mai bună profilaxie este menținerea unei greutăți corporale normale, activitatea fizică regulată, evitarea alcoolului seara și nefumatul. Merită să tratezi și alergia și alte cauze ale obstrucției nazale și să ai grijă de un somn regulat. Dacă sforăi și ai insomnie sau somnolență excesivă, nu trece cu vederea: citește și despre insomnie și igiena somnului.