Gripa A(H1N1) – simptome, complicații, tratament și vaccinare

Gripa A(H1N1) este o boală infecțioasă provocată de unul dintre subtipurile virusului gripal de tip A. Acest virus, numit popular „gripa porcină”, a apărut la om în 2009 și de atunci circulă ca una dintre tulpinile obișnuite ale gripei sezoniere. Simptomele sunt aceleași ca în alte forme de gripă: febră mare cu debut brusc, frisoane, dureri musculare și articulare, slăbiciune, tuse și durere în gât.

La majoritatea persoanelor sănătoase, gripa evoluează fără complicații și trece în aproximativ o săptămână. Poate fi însă periculoasă pentru copiii mici, femeile însărcinate, vârstnici și persoanele cu boli cronice. Cea mai bună protecție este vaccinarea anuală. Mai jos explicăm cum recunoști gripa, cu ce se tratează, cum se previne și când trebuie să mergi la medic.

Care sunt simptomele gripei A(H1N1)?

Simptomele gripei A(H1N1) sunt febra mare cu debut brusc, însoțită de frisoane, dureri puternice de mușchi, de articulații și de cap, slăbiciune accentuată, tuse uscată și durere în gât. Boala începe de obicei brusc, în câteva ore, iar bolnavul trebuie adesea să se pună în pat.

Simptomele tipice sunt:

• febră mare, adesea cu frisoane,
• dureri puternice de mușchi, de articulații și de cap,
• slăbiciune și oboseală accentuate,
• tuse uscată, durere în gât, adesea guturai,
• lipsa poftei de mâncare, uneori durere în spatele sternului sau sensibilitate a ochilor la mișcare.

La unii bolnavi, mai des la copii, apar și greață, vărsături sau diaree. La adulți, tulburările gastrointestinale sunt mai rare decât simptomele respiratorii, iar „gripa intestinală” este de obicei o infecție cu alți viruși, nu cu virusul gripal. Virusul A(H1N1) nu provoacă simptome diferite față de ceilalți viruși gripali, iar care tulpină a provocat boala poate stabili doar un examen de laborator, de exemplu testul PCR.

Cât durează gripa și cât timp ești contagios?

Perioada de incubație durează de obicei între una și patru zile. Febra se menține în general câteva zile, iar senzația de forță revine adesea abia după o săptămână sau două. Tusea și slăbiciunea pot dura și mai mult.

Bolnavul poate transmite boala încă o zi înainte de apariția simptomelor și câteva zile după debutul lor. La copii și la persoanele cu imunitate scăzută, perioada de contagiozitate poate fi mai lungă. Te poți întoarce la serviciu sau la școală când febra a trecut (fără medicamente care scad temperatura) și starea generală s-a ameliorat.

Prin ce se deosebește gripa de răceală?

Răceala începe de obicei treptat, cu guturai, zgârietură în gât și strănut, iar febra, dacă există, este de obicei scăzută. Gripa lovește brusc, dă slăbiciune evidentă și dureri musculare. Deosebirea celor două boli doar pe baza simptomelor nu este întotdeauna posibilă, mai ales că simptome asemănătoare provoacă și alți viruși.

Caracteristică	Gripă	Răceală
Debut	brusc	treptat
Febră	mare, cu frisoane	absentă sau scăzută
Dureri musculare și articulare	puternice	ușoare
Slăbiciune	accentuată, adesea repaus la pat	mică
Guturai și strănut	pot apărea	tipice
Complicații	posibile, chiar grave	rar serioase

Sfaturi despre infecțiile ușoare găsești în articolul Răceala – remedii casnice. Dacă simptomele sunt apoase, fără febră și revin în fiecare sezon, gândește-te la o alergie.

Este A(H1N1) același lucru cu gripa porcină și prin ce diferă de gripa sezonieră?

Virusul A(H1N1) a provocat pandemia din 2009, iar numele de „gripă porcină” provenea de la originea genelor sale. De atunci a trecut în rândul virusurilor sezoniere și astăzi nu diferă semnificativ de celelalte tulpini care circulă în fiecare an. Îmbolnăvirile nu provin din consumul de carne de porc. Virusul se răspândește între oameni la fel ca ceilalți viruși gripali.

Merită să ții minte că există mai multe tipuri și subtipuri de viruși gripali, care se schimbă de la an la an. De aceea, faptul că ai trecut prin gripă într-un sezon nu protejează complet de îmbolnăvirea din sezonul următor și de aceea vaccinul se actualizează în fiecare sezon.

Cum se transmite gripa?

Virusurile gripale se răspândesc în principal prin picături, în timpul tusei, strănutului și vorbirii, dar și prin contactul cu mâini și suprafețe contaminate, după care te atingi pe față. Îmbolnăvirile apar cel mai des toamna și iarna, în așa-numitul sezon gripal. Riscul de infectare crește prin aflarea în încăperi aglomerate, prost aerisite, și prin contactul apropiat cu un bolnav.

Cum se diagnostichează gripa?

Diagnosticul se bazează de obicei pe simptome și pe situația epidemiologică, adică pe faptul dacă în acea perioadă circulă gripa. Un diagnostic sigur necesită un examen de laborator. Cel mai exact este testul molecular (PCR) dintr-un exsudat nazal și faringian, care detectează materialul genetic al virusului și permite stabilirea tipului. Sunt disponibile și teste antigenice rapide, comode, dar mai puțin sensibile, de aceea un rezultat negativ nu exclude întotdeauna gripa.

La majoritatea persoanelor sănătoase cu o evoluție ușoară, testul nu se face, pentru că rezultatul nu schimbă conduita. Investigațiile se recomandă mai des în evoluția gravă, la persoanele din grupele de risc și în spital. Simptome asemănătoare pot da și alte infecții ale căilor respiratorii, inclusiv COVID-19, de aceea, în caz de dubii, medicul poate recomanda teste pentru mai mulți viruși.

Care pot fi complicațiile gripei?

Cea mai frecventă complicație gravă este pneumonia, atât virală, cât și bacteriană, care se dezvoltă după câteva zile de boală. Gripa poate provoca și otită medie și sinuzită, miocardită și agravarea bolilor cronice, de exemplu insuficiența cardiacă, diabetul sau astmul. Rar duce la encefalită. Infecția poate crește temporar și riscul de infarct sau de accident vascular cerebral la persoanele cu factori de risc.

Din grupele cu risc crescut de evoluție gravă fac parte: copiii mici (în special sugarii), persoanele de 65 de ani și peste, femeile însărcinate și cele aflate la scurt timp după naștere, persoanele cu boli de inimă, de plămâni, de rinichi, cu diabet, cu obezitate, precum și cele cu imunitate scăzută. În timpul pandemiei din 2009, A(H1N1) a fost periculos și pentru tinerii adulți și pentru femeile însărcinate, iar în prezent prudența privește aceleași grupe ca în cazul altor tulpini de gripă. Afecțiunile renale și simptomele lor le descriem în articolul despre bolile de rinichi, care cresc și ele riscul unei evoluții mai grave a infecției.

Cum se tratează gripa acasă?

În forma ușoară, tratamentul este simptomatic: repaus la domiciliu, consum mare de lichide, medicamente care scad febra și alină durerea, în dozele indicate în prospect sau de medic. Ajută o alimentație ușor digerabilă, după poftă, aerisirea încăperilor și evitarea supraîncălzirii. Acidul acetilsalicilic nu trebuie dat copiilor și adolescenților cu o infecție virală, deoarece există riscul sindromului Reye, rar, dar grav. Antibioticele nu acționează asupra virusurilor și în gripă nu se folosesc, cu excepția cazului în care medicul diagnostichează o complicație bacteriană.

Bolnavul trebuie să rămână acasă, să-și acopere gura când tușește, să-și spele des mâinile și să evite contactul cu persoanele din grupele de risc. Băuturile calde și mierea alină durerea în gât și tusea, dar nu scurtează boala; descriem acest lucru în articolul despre remediile casnice pentru tuse. Nu există dovezi că dozele mari de vitamina C, usturoiul sau plantele tratează gripa.

Ajută medicamentele antivirale?

Există medicamente antivirale care acționează asupra virusurilor gripale (de exemplu oseltamivir, precum și alte substanțe din această grupă). Sunt disponibile pe bază de prescripție. Acționează cel mai bine când sunt începute devreme, în primele 48 de ore de la debutul simptomelor, deși în evoluția gravă se folosesc și mai târziu. De obicei scurtează boala cu aproximativ o zi și reduc riscul de complicații.

Sunt recomandate în primul rând persoanelor din grupele de risc sau cu evoluție gravă a bolii, iar decizia de a le prescrie o ia medicul. Doza o stabilește medicul. La persoanele sănătoase cu evoluție ușoară, de obicei nu sunt necesare. Nu trebuie să cumperi medicamente antivirale „pe stoc” și nici să le iei fără recomandare.

Cum previi gripa?

Cea mai eficientă metodă este vaccinarea anuală împotriva gripei. Compoziția vaccinului este actualizată în fiecare sezon pe baza tulpinilor în circulație, iar componenta care protejează împotriva virusului A(H1N1) este de obicei un element constant al acestuia. Vaccinul nu oferă o protecție de o sută la sută, dar reduce riscul de îmbolnăvire și, mai ales, de evoluție gravă și de complicații. Deoarece protecția scade în timp și virusurile se schimbă, se vaccinează în fiecare an, de preferat toamna, înainte de sezonul îmbolnăvirilor.

Vaccinarea este recomandată în mod deosebit vârstnicilor, femeilor însărcinate, persoanelor cu boli cronice, personalului medical și îngrijitorilor copiilor mici. La copii se aplică conform indicațiilor individuale; principiile generale sunt descrise în articolul Vaccinările copiilor. Vaccinurile antigripale conțin fragmente inactivate sau purificate ale virusului și nu pot provoca gripa. Pot apărea o febră mică, durere la locul injecției și stare de rău timp de o zi sau două. O contraindicație este o reacție alergică severă la o doză anterioară sau la un component al vaccinului, precum și o boală acută cu febră. Informații despre vaccinurile disponibile, despre condițiile de decontare și despre perioadele de vaccinare afli actualizat de la medic sau din comunicatele autorităților de sănătate publică din țara ta.

Vaccinarea este completată de regulile obișnuite de igienă: spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, acoperirea gurii și a nasului la tuse sau la strănut (de preferat cu un șervețel sau cu cotul), aerisirea încăperilor și evitarea contactului cu bolnavii. Grija pentru somn, mișcare și o alimentație sănătoasă sprijină organismul, dar nu înlocuiește vaccinarea.

Gripa în sarcină și la copiii mici

Femeile însărcinate fac parte din grupa cu risc crescut de evoluție gravă a gripei, de aceea, la primele simptome, ar trebui să contacteze cât mai repede medicul, fără a aștepta agravarea. Și febra mare din sarcină trebuie scăzută, iar medicamentele le alege medicul. Vaccinarea antigripală este recomandată femeilor însărcinate și îl protejează și pe nou-născut în primele luni de viață; întrebările individuale discută-le cu medicul care îți urmărește sarcina.

La sugari și la copiii mici, gripa dă complicații mai des decât la cei mai mari și necesită o evaluare medicală rapidă. În cazul febrei la un sugar sub trei luni, trebuie să te prezinți întotdeauna urgent la medic. Copilul cu gripă trebuie hidratat des, în porții mici, iar respirația, hidratarea și comportamentul lui trebuie urmărite.

Poate evolua gripa fără simptome sau ușor?

Da. O parte dintre infecții evoluează ușor sau aproape fără simptome, iar persoana infectată poate totuși să transmită boala. De aceea, chiar și în cazul simptomelor ușoare, merită să rămâi acasă, să-ți acoperi gura când tușești și să eviți contactul cu persoanele din grupele de risc, mai ales în sezonul gripal. Oboseala persistentă după gripă poate fi lungă, dar de obicei trece în câteva săptămâni. Dacă slăbiciunea sau tusea se prelungesc, merită să discuți cu medicul; în caz de tuse este utilă și trecerea în revistă a cauzelor tusei cronice, inclusiv ale tuberculozei.

Când mergi la medic cu gripa?

Merită să te prezinți devreme la medic, de preferat în decurs de o zi, dacă simptomele de gripă apar la o persoană din grupa cu risc crescut: la un copil mic, la un vârstnic, la o femeie însărcinată sau la o persoană cu boli cronice. O vizită este necesară și când febra durează mai mult de 3 zile sau când febra revine după o perioadă de ameliorare.

Ajutor urgent necesită: dificultățile de respirație sau respirația accelerată, îngreunată, durerea sau presiunea în piept, culoarea învinețită a buzelor, confuzia sau dificultatea de trezire, convulsiile, deshidratarea (lipsa urinării, gură foarte uscată), iar la copii și refuzul de a bea și somnolența accentuată. Atunci trebuie să chemi ambulanța (112) sau să te prezinți la unitatea de primiri urgențe a unui spital.