Ateroscleroza – cum se formează, simptome, diagnostic și tratament

Ateroscleroza (arterioscleroza sau, mai exact, cea mai frecventă formă a ei – ateroscleroza propriu-zisă) este o boală cronică a arterelor în care în pereții acestora se depun colesterol și celule inflamatorii, formând așa-numitele plăci de aterom. Vasele se întăresc și se îngustează treptat, iar când placa se rupe, se poate forma un tromb care blochează artera – aceasta este cea mai frecventă cauză a infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral ischemic.

Ateroscleroza se dezvoltă timp de ani, de cele mai multe ori fără simptome, și este principala cauză a bolilor cardiovasculare. Vestea bună este că poate fi încetinită eficient și adesea stabilizată prin controlul colesterolului, al tensiunii și al diabetului și prin renunțarea la fumat. Mai jos explicăm cum apare, ce simptome dă, cum se diagnostichează și cum se tratează.

Ce este ateroscleroza și prin ce se deosebește de arterioscleroză?

Arterioscleroza este denumirea generală a întăririi și a pierderii elasticității pereților arterelor, iar ateroscleroza este cel mai important tip al ei, constând în formarea plăcilor grăsos-inflamatorii în tunica internă a vasului. În limbajul curent cele două cuvinte sunt folosite adesea ca sinonime și le tratăm la fel în acest articol.

O arteră sănătoasă este elastică și netedă pe interior, așa că sângele curge liber. În ateroscleroză peretele se îngroașă, în el apar leziuni grase, iar lumenul vasului se micșorează, ceea ce limitează aportul de sânge către organe. Ateroscleroza poate afecta simultan multe locuri din corp: inima, creierul, gâtul, aorta, rinichii și picioarele.

Cum se formează ateroscleroza?

Procesul începe cu lezarea căptușelii interioare a arterei (endoteliul). O lezează, printre altele, tensiunea mare, fumul de tutun, excesul de glucoză și colesterolul LDL crescut. În aceste locuri particulele de LDL pătrund în peretele vasului și se oxidează, ceea ce declanșează o reacție inflamatorie.

În perete afluează celule ale sistemului imunitar (macrofage), care înglobează colesterolul și se transformă în așa-numitele celule spumoase. Apar mai întâi striuri grase, apoi, treptat, plăci în creștere, cu un miez lipidic, acoperite de o capsulă fibroasă. Cu timpul, în placă se depune calciu.

Plăci stabile și instabile

Placa stabilă are o capsulă groasă, fibroasă, și îngustează lent vasul. Dă simptome mai ales la efort, când nevoia de sânge este cea mai mare. Placa instabilă are o capsulă subțire și un miez gras mare. Se poate rupe brusc, chiar dacă înainte îngusta lumenul doar într-o măsură mică, provocând un tromb și un infarct sau un accident vascular cerebral acut. De aceea este atât de important un tratament care nu doar „desfundă” vasele, ci stabilizează plăcile și reduce inflamația.

Ce provoacă ateroscleroza? Factori de risc

Ateroscleroza nu are o singură cauză. Este efectul acumulării în timp a factorilor de risc. Unii dintre ei pot fi schimbați, alții nu.

Factori asupra cărora poți acționa	Factori asupra cărora nu poți acționa
colesterol LDL și trigliceride crescute, HDL scăzut	vârsta (riscul crește odată cu anii)
hipertensiunea arterială	sexul masculin (la femei riscul crește după menopauză)
fumatul	boli de inimă precoce în familie
diabetul și rezistența la insulină	predispoziții genetice, de exemplu hipercolesterolemia familială, Lp(a) mare
obezitatea, mai ales cea abdominală	originea etnică (în unele populații)
activitatea fizică redusă, alimentația nesănătoasă
excesul de alcool, stresul cronic, igiena proastă a somnului
boala cronică de rinichi, apneea în somn

Efectul factorilor se adună și chiar se înmulțește. O persoană care fumează, are hipertensiune și colesterol mare este expusă unui risc mult mai mare decât suma factorilor individuali. Rolul LDL crescut îl descriem în detaliu în articolul despre colesterolul crescut, iar rolul tensiunii în textul despre hipertensiunea arterială.

Dă ateroscleroza simptome?

Mulți ani nu. Ateroscleroza se dezvoltă zeci de ani fără simptome, iar primul semnal este uneori abia un infarct, un accident vascular cerebral sau o durere la efort. Simptomele depind de arterele care sunt îngustate. De obicei apar când lumenul vasului s-a micșorat mult sau când s-a format un tromb.

Ateroscleroza arterelor coronare (boala coronariană)

• durere, presiune sau arsură în piept care apare la efort sau la stres și dispare în repaus (angină pectorală),
• dificultăți de respirație și oboseală la efort, care înainte nu existau,
• durere care iradiază spre braț, gât, maxilar sau spate,
• la femei, la persoanele în vârstă și la bolnavii de diabet simptomele sunt uneori atipice: oboseală, dificultăți de respirație, greață, durere în epigastru.

Ateroscleroza arterelor cerebrale și carotide

• accidente ischemice tranzitorii (AIT): tulburări bruște, de scurtă durată, de vorbire, de vedere, slăbiciune sau amorțeală a mâinii, a piciorului, a feței, care durează de la câteva minute până la o oră,
• accident vascular cerebral ischemic, când simptomele nu dispar.

Ateroscleroza arterelor membrelor inferioare

• durere, crampă sau oboseală a gambelor la mers, care dispare după câteva minute de odihnă (claudicație intermitentă),
• picioare reci, palide, vindecarea lentă a rănilor, căderea părului pe gambe, puls slăbit sau imposibil de simțit la picioare,
• în boala avansată, durere în picioare în repaus, ulcere și gangrenă.

Ateroscleroza altor vase

• arterele renale – hipertensiune greu de tratat și deteriorarea funcției renale,
• aorta abdominală – anevrism, adesea fără simptome până la ruptură,
• arterele intestinale – dureri abdominale după mese și pierdere în greutate,
• în zona organelor genitale – tulburările de erecție pot fi un semnal precoce al aterosclerozei vaselor.

Când mergi la medic și care simptome sunt de alarmă?

Sună imediat serviciul de urgență (112) dacă apare:

• presiune puternică, durere sau strângere în piept care durează mai mult de câteva minute, mai ales cu dificultăți de respirație, transpirații reci, greață sau frică,
• căderea bruscă a colțului gurii, vorbire neclară sau de neînțeles, slăbiciune sau amorțeală a unei jumătăți a corpului, tulburări bruște de vedere sau de echilibru, durere de cap bruscă, foarte puternică,
• durere bruscă, puternică, și paloarea sau răcirea unui membru, precum și durere abdominală sau de spate puternică, cu slăbiciune (posibil anevrism sau tromb).

Nu aștepta, nu conduce singur mașina și nu conta pe faptul că „trece de la sine”. Timpul este esențial pentru salvarea inimii și a creierului. Mergi la medic în următoarele zile când ai durere în piept sau dificultăți de respirație care apar la efort, durere în gambe la mers, răni la picioare care nu se vindecă sau când în familie au existat infarcte ori accidente vasculare cerebrale precoce, iar tu ai mai mulți factori de risc.

Cum se diagnostichează ateroscleroza?

Diagnosticul se bazează pe anamneză, examen clinic, evaluarea factorilor de risc și investigații suplimentare. Alegerea investigațiilor depinde de vasele suspectate de îngustare. Medicul începe prin a aduna date despre simptome, boli și familie, măsoară tensiunea, pulsul și circumferința taliei și recomandă analize de sânge.

Analize de laborator

• lipidograma (colesterol total, LDL, HDL, trigliceride) – vezi colesterolul – valori normale și interpretarea rezultatelor,
• glucoza a jeun sau hemoglobina glicozilată,
• creatinina și eGFR (funcția renală), uneori proteina sau albumina în urină,
• TSH, probe hepatice, uneori lipoproteina(a) și markeri ai inflamației.

Investigații imagistice și funcționale

• ECG de repaus și de efort – evaluarea ritmului și a ischemiei inimii,
• ecocardiografia (ecografia inimii) – funcția și structura inimii,
• ecografia Doppler a arterelor carotide și a membrelor inferioare – fluxul sanguin și îngustările,
• indicele gleznă–braț (IGB) – o măsurătoare simplă a tensiunii la gleznă și la braț, care depistează ateroscleroza arterelor picioarelor,
• tomografia computerizată a inimii – evaluarea calciului din arterele coronare sau angiografie CT,
• coronarografia – investigație invazivă cu substanță de contrast, în care se evaluează îngustările arterelor coronare și care permite tratarea lor pe loc,
• angiografia CT sau angio-RM – imagistica altor artere.

Nu toată lumea are nevoie de toate investigațiile. Uneori este suficientă evaluarea riscului și lipidograma, iar imagistica se recomandă în caz de simptome sau când rezultatul influențează deciziile terapeutice.

Poate fi ateroscleroza vindecată sau inversată?

Îndepărtarea completă a leziunilor aterosclerotice de obicei nu este posibilă, dar boala poate fi oprită și uneori parțial inversată, mai ales prin scăderea intensivă a LDL. Cu un tratament adecvat plăcile devin mai stabile și se rup mai rar, iar riscul de infarct și de accident vascular cerebral scade clar. Scopul terapiei este reducerea riscului de complicații și îmbunătățirea calității vieții, nu „desfundarea vaselor cu remedii casnice”.

Nu există dovezi că ceapa, usturoiul, lămâia, oțetul de mere, sucul de sfeclă roșie sau alte „remedii naturale” curăță arterele de plăci. Pot fi o componentă a unei alimentații sănătoase, dar nu tratează ateroscleroza.

Cum se tratează ateroscleroza?

Tratamentul are mai multe piloni: schimbarea stilului de viață, tratarea factorilor de risc, medicamente care protejează vasele și, la nevoie, proceduri de dezobstrucție a arterelor. Toate deciziile le ia medicul după evaluarea riscului și a stării pacientului.

Stilul de viață

• Renunțarea la fumat – una dintre cele mai eficiente schimbări; riscul scade în decurs de luni până la ani după oprirea țigărilor.
• Alimentația apropiată de cea mediteraneeană: legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, pește, nuci, ulei de măsline sau de rapiță; puține grăsimi saturate, grăsimi trans, sare, zahăr și alcool. Sfaturi practice în articolul cum scazi colesterolul.
• Mișcarea – activitate moderată regulată (de exemplu mers alert), iar în boala coronariană și în claudicația intermitentă chiar cu efect terapeutic; antrenamentul trebuie adaptat stării de sănătate, adesea în cadrul recuperării cardiologice.
• Reducerea greutății, dacă există supraponderalitate sau obezitate.
• Somnul și reducerea stresului, inclusiv tratarea apneei în somn, dacă există.

Medicamente

Alegerea medicamentelor depinde de localizarea și de gradul bolii. Cel mai des se folosesc simultan mai multe grupe:

• statinele (uneori cu ezetimib sau cu alte medicamente care scad LDL) – reduc riscul de infarct și de accident vascular cerebral și stabilizează plăcile,
• antiagregantele plachetare (de exemplu acidul acetilsalicilic, clopidogrelul) – previn formarea trombilor; de obicei la persoanele cu boală diagnosticată, nu de rutină la cele sănătoase, pentru că prezintă risc de sângerare,
• medicamentele pentru hipertensiune – inhibitori ai ECA, sartani, beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu, diuretice, alese individual,
• medicamentele antidiabetice cu efect dovedit asupra inimii, dacă pacientul are diabet,
• medicamentele antianginoase în boala coronariană.

Nu începe și nu opri niciodată pe cont propriu antiagregantele plachetare sau anticoagulantele. Nu indicăm doze, pentru că le stabilește medicul.

Proceduri și operații

• angioplastia coronariană cu stent (PCI) – lărgirea arterei îngustate cu un balon și susținerea ei cu un stent,
• bypassul aorto-coronarian – ocolirea chirurgicală a segmentului îngustat,
• endarterectomia sau stentarea arterei carotide – în îngustările semnificative, mai ales după un accident vascular cerebral sau un AIT,
• angioplastia și operațiile vaselor periferice – în ateroscleroza avansată a picioarelor.

Procedurile nu înlocuiesc tratamentul conservator. Chiar și după un stent sau un bypass reușit, tratarea în continuare a factorilor de risc este necesară, pentru că boala continuă.

Complicațiile aterosclerozei

• infarct miocardic și insuficiență cardiacă,
• accident vascular cerebral ischemic și, pe termen lung, demență vasculară,
• ischemia membrelor, ulcere, gangrenă și, în cazurile grave, amputație,
• anevrism al aortei și ruptura lui,
• boală cronică de rinichi și hipertensiune de origine renală,
• tulburări de ritm cardiac și oprire cardiacă subită.

Riscul de complicații poate fi redus semnificativ printr-un tratament adecvat, iar majoritatea lor pot fi, în mare măsură, evitate.

Cum previi ateroscleroza? Prevenția pas cu pas

Prevenția trebuie să înceapă devreme, pentru că procesul durează ani. Obiceiurile bune sunt importante pentru toată lumea și, în special, pentru persoanele cu antecedente familiale.

1. Nu fuma, iar dacă fumezi, renunță – cere ajutorul medicului pentru dezobișnuire.
2. Măsoară regulat tensiunea și tratează hipertensiunea, dacă există.
3. Fă lipidograma și glicemia conform recomandărilor medicului.
4. Mănâncă legume, fructe, produse integrale, pește și leguminoase, puțină sare, puține mezeluri și dulciuri.
5. Mișcă-te: de preferat în majoritatea zilelor săptămânii, în total cel puțin 150 de minute de activitate moderată.
6. Menține o greutate corporală și o circumferință a taliei normale.
7. Limitează alcoolul, ai grijă de somn și de gestionarea stresului.
8. Tratează sistematic boala cronică (diabet, boli de rinichi, hipotiroidism).

O tensiune prea mică (vezi tensiunea arterială scăzută – simptome și cauze) nu protejează împotriva aterosclerozei, iar un puls neregulat sau palpitațiile merită consultate (pulsul normal și cum se măsoară).

Ateroscleroza în grupuri speciale

Femeile

Înainte de menopauză femeile sunt mai des protejate de ateroscleroză, dar după ea riscul crește rapid. Simptomele infarctului sunt uneori mai puțin tipice la femei decât la bărbați. Factori de risc suplimentari sunt complicațiile sarcinii (preeclampsia, diabetul gestațional), sindromul ovarelor polichistice și menopauza precoce.

Persoanele tinere

Deși ateroscleroza se asociază cu vârsta înaintată, începuturile ei sunt în tinerețe. Riscul este cel mai mare în hipercolesterolemia familială, fumat, diabet și obezitate. Depistarea și tratamentul precoce schimbă semnificativ prognosticul.

Persoanele în vârstă

La vârste înaintate, tratamentul se adaptează stării generale de sănătate, bolilor asociate și medicamentelor luate. Beneficiile tratamentului, inclusiv cu statine, se mențin de obicei, dar deciziile se iau individual.

Prognosticul – cum arată viața cu ateroscleroză?

Prognosticul depinde de gradul de avansare a bolii, de numărul vaselor afectate, de factorii de risc și de eficacitatea tratamentului. Multe persoane trăiesc ani mulți cu ateroscleroză, în formă bună, atâta timp cât iau sistematic medicamentele, își controlează tensiunea, colesterolul și zahărul, nu fumează și se mișcă regulat. Cel mai mare pericol este neglijența: oprirea medicamentelor după ce te simți mai bine, renunțarea la controale și ignorarea simptomelor.

După un infarct sau un accident vascular cerebral au mare importanță recuperarea și îngrijirea pe termen lung de către cardiolog sau medicul de familie. Sprijinul psihologic poate fi necesar, pentru că boala se asociază adesea cu anxietate și dispoziție scăzută.

Cele mai frecvente mituri despre ateroscleroză

• „Este o boală doar a oamenilor bătrâni.” Leziunile încep mult mai devreme, adesea în tinerețe.
• „Dacă nu mă doare nimic, nu am ateroscleroză.” Evoluează ani de zile fără simptome.
• „Ceapa, usturoiul și lămâia curăță arterele.” Nu există dovezi că îndepărtează plăcile.
• „Statinele sunt dăunătoare, mai bine să nu le iau.” La persoanele cu risc mare reduc numărul infarctelor și al accidentelor vasculare cerebrale; eventualele reacții adverse se discută cu medicul, iar medicamentele nu se opresc pe cont propriu.
• „După un stent sau un bypass sunt vindecat.” Procedura îmbunătățește fluxul, dar boala continuă și necesită tratament permanent.
• „Cei slabi nu au ateroscleroză.” Riscul există și la persoanele slabe, dacă fumează, au hipertensiune, diabet sau LDL mare.

Întrebări pentru medic și listă de verificare

• Care este riscul meu cardiovascular global și ce țintă de LDL trebuie să ating?
• Am nevoie de investigații suplimentare (ecografia arterelor, IGB, calciul din arterele coronare)?
• De ce medicamente am nevoie, cât timp să le iau și la ce să fiu atent?
• Ce simptome ar trebui să mă determine să cer imediat ajutor?
• Ce fel și ce cantitate de mișcare pot face în siguranță?
• Ar trebui să se testeze și rudele mele?

Imaginea completă a riscului legat de colesterolul crescut și modul de conduită le găsești în articolul principal: colesterolul crescut – cauze, simptome și riscuri.