Sindromul intestinului iritabil: simptome, diagnostic și tratament

Sindromul intestinului iritabil (SII) este o tulburare funcțională a intestinului: provoacă dureri abdominale recurente și modificări ale ritmului tranzitului, iar cu toate acestea în investigații nu se observă în intestin inflamație, ulcerații sau tumori. Tulburările sunt reale și pot îngreuna viața, dar boala nu distruge intestinul și nu crește riscul de cancer de colon. Nu există un singur medicament care să „vindece” SII o dată pentru totdeauna, însă în majoritatea cazurilor simptomele pot fi ameliorate eficient.

Cu sindromul intestinului iritabil se confruntă o parte importantă a populației, mai des femeile, iar simptomele încep de obicei la vârstă tânără sau medie. Procentele raportate în diferite țări și studii diferă, de aceea nu are sens să citezi o singură valoare „sigură”. Mai jos descriem simptomele, diagnosticul, tratamentul dietetic, medicamentos și psihologic, precum și semnalele care nu se potrivesc cu SII.

Care sunt simptomele sindromului intestinului iritabil?

Cel mai important simptom este durerea sau disconfortul în abdomen asociat cu defecația: adesea slăbește sau trece după ce ai fost la toaletă, iar apariția ei coincide cu o schimbare a frecvenței sau a aspectului scaunului. De obicei apar și balonare, senzație de plenitudine, eliminare excesivă de gaze și senzația de golire incompletă. Uneori în scaun se vede mucus.

Tulburările au o evoluție ondulatorie: există săptămâni de liniște și perioade de accentuare, adesea după stres, infecție, schimbarea alimentației sau o călătorie. Multe persoane raportează și oboseală, dureri de cap, arsuri la stomac, dureri musculare sau probleme cu somnul. Ele nu fac parte din definiția bolii, dar coexistă adesea cu ea.

Care sunt tipurile de SII?

În funcție de simptomul predominant se deosebesc mai multe forme ale sindromului intestinului iritabil. Pentru tratament este important, pentru că se procedează altfel când predomină constipația și altfel când predomină diareea.

• SII cu predominanța constipației – scaune dure, în bobițe, defecații rare, efort la eliminarea scaunului,
• SII cu predominanța diareei – scaune moi sau apoase, nevoie imperioasă de defecație, adesea dimineața sau după masă,
• SII mixt – perioadele de constipație alternează cu diareea,
• SII neclasificat – simptomele nu se încadrează clar în niciuna dintre celelalte forme.

Forma bolii se poate schimba în timp. La aceeași persoană, de-a lungul anilor, constipația poate lăsa locul diareei sau invers, de aceea alegerea tratamentului poate fi flexibilă.

De unde apare sindromul intestinului iritabil?

O cauză unică, bine stabilită, nu se cunoaște. Se consideră că au importanță mai mulți factori deodată: hipersensibilitatea intestinului la întindere și la stimuli, colaborarea dereglată dintre intestin și creier (așa-numita axă intestin–creier), modificări ale compoziției bacteriilor intestinale, o viteză anormală de tranzit a conținutului și o creștere ușoară, cronică, a excitabilității sistemului nervos al intestinului.

La o parte dintre persoane simptomele încep după o infecție gastrointestinală. Apariția în familie sugerează o anumită bază ereditară, dar și influența modelelor de comportament și de alimentație din familie. Pot favoriza boala și experiențele dificile de viață, stresul cronic și tulburările anxioase.

Provoacă stresul SII?

Stresul nu este cauza în sens simplu, dar adesea accentuează simptomele, pentru că intestinele „răspund” la emoții prin sistemul nervos. Pe de altă parte, tulburările cronice scad ele însele starea de spirit și favorizează anxietatea, așa că cercul se închide. Dacă te însoțesc o tristețe constantă, pierderea interesului și oboseala, citește despre simptomele depresiei.

Asta nu înseamnă că SII este „închipuit” sau „doar nervos”. Modificările funcției intestinale pot fi măsurate, iar tratamentul include și metode pur medicale, nu doar relaxare.

Cum se diagnostichează sindromul intestinului iritabil?

Diagnosticul se bazează în principal pe anamneză și pe excluderea altor boli prin investigații de bază. Medicul întreabă despre caracterul durerii, ritmul tranzitului, aspectul scaunului și durata simptomelor. Conform criteriilor folosite în prezent, durerea trebuie să apară cel puțin o dată pe săptămână în ultimele trei luni, iar primele simptome să fi apărut mai devreme, de obicei cu cel puțin jumătate de an înainte.

Ce investigații se recomandă?

De obicei se fac hemoleucograma, determinarea markerilor inflamatori (de exemplu VSH sau CRP) și analize pentru boala celiacă. Uneori se determină și calprotectina fecală, care ajută la deosebirea SII de bolile inflamatorii intestinale (vezi inflamația intestinelor). La unele persoane se verifică intoleranța la lactoză sau alte cauze ale diareei. Aria investigațiilor depinde de vârstă, de simptome și de antecedentele familiale, deci nu există o listă unică pentru toți.

Colonoscopia nu este necesară tuturor. Se face în caz de semne de alarmă și conform recomandărilor naționale de screening actuale, care se referă la persoanele peste 50 de ani sau la cele mai tinere cu antecedente familiale. Rezultatele analizelor de laborator evaluează-le întotdeauna după intervalele de referință ale laboratorului respectiv.

Cu ce se poate confunda SII?

Tulburări asemănătoare SII pot da și alte boli, de aceea nu trebuie să îl diagnostichezi singur. Cel mai des se iau în considerare:

• boala celiacă, adică intoleranța la gluten cu substrat autoimun,
• intoleranța la lactoză sau la fructoză,
• bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerativă),
• creșterea excesivă a bacteriilor în intestinul subțire,
• constipația funcțională (constipația – simptome și cauze),
• bolile tiroidei (simptomele unei tiroide bolnave) și alte tulburări hormonale,
• la femei – bolile ginecologice, inclusiv endometrioza, care poate da durere ciclică și simptome intestinale.

Ce semne de alarmă nu se potrivesc cu SII?

Semnalele de mai jos nu sunt tipice pentru sindromul intestinului iritabil și necesită investigații rapide:

• sânge în scaun sau scaune negre, ca smoala,
• scădere în greutate neintenționată,
• anemie constatată în analize,
• febră,
• diaree care te trezește noaptea,
• durere în creștere, mai ales dacă a apărut abia după vârsta de 50 de ani,
• cancer de colon, boală celiacă sau boală inflamatorie intestinală la rudele apropiate,
• o formațiune palpabilă în abdomen sau dificultăți la înghițire.

Durerea abdominală puternică, cu vărsături, abdomen dur sau imposibilitatea de a elimina gaze și scaun, este o urgență – trebuie să chemi ajutor (112).

Cum se tratează sindromul intestinului iritabil?

Tratamentul se alege în funcție de simptomele predominante și combină de obicei mai multe metode: schimbarea obiceiurilor, alimentația, medicamentele și sprijinul psihologic. Scopul este reducerea tulburărilor și revenirea la o viață normală, nu dispariția completă a tuturor simptomelor. Primul pas este de obicei explicația că boala nu este periculoasă – chiar și acest lucru este pentru pacient adesea o mare ușurare.

Efectele se evaluează după câteva săptămâni. Dacă o metodă nu ajută, nu are rost să o aplici la nesfârșit; este mai bine să schimbi planul împreună cu medicul sau cu dieteticianul.

Cum îți alcătuiești alimentația în SII?

Nu există o dietă unică, bună pentru toți. Merită să ții un jurnal al simptomelor și al alimentației timp de 2–4 săptămâni, pentru a identifica factorii declanșatori concreți. Ajută mesele regulate, nu prea copioase, mâncatul în liniște și limitarea mâncărurilor grase, a excesului de cafea, a alcoolului și a băuturilor carbogazoase. Sărirea peste mese și mâncatul „din fugă” accentuează de obicei simptomele.

În constipație și balonare se folosesc adesea fibrele solubile, de exemplu cojile de semințe de psyllium (limba-oii), introduse treptat și cu o cantitate adecvată de lichide. Mai multe despre tipurile de fibre găsești în articolul ce sunt fibrele alimentare. Fibrele insolubile, precum tărâțele de grâu, accentuează la unele persoane durerea și balonarea, așa că nu trebuie crescute brusc.

În ce constă dieta low FODMAP?

FODMAP sunt carbohidrați fermentescibili, care în intestin sunt descompuși intens de bacterii, produc gaze și atrag apă. Se găsesc, printre altele, în ceapă, usturoi, o parte dintre fructe, leguminoase, laptele cu lactoză și îndulcitorii de tip poliol. O dietă cu conținut scăzut de FODMAP reduce simptomele la o parte dintre bolnavi.

Este o dietă temporară. Constă în câteva săptămâni de restricție strictă, apoi în reintroducerea treptată a diferitelor grupe de produse, pentru a stabili care dăunează. Cel mai bine este condusă împreună cu un dietetician, pentru că aplicarea îndelungată, riguroasă, sărăcește meniul și influențează nefavorabil flora intestinală. Dieta fără gluten nu este recomandată tuturor; înainte de a o introduce trebuie exclusă boala celiacă, pentru că eliminarea glutenului va falsifica rezultatele investigațiilor.

Ce medicamente se folosesc în SII?

Alegerea medicamentelor depinde de simptome și trebuie să rezulte dintr-un consult medical. Nu indicăm doze. Se folosesc, printre altele:

• antispastice în caz de durere și crampe,
• loperamidă sau alte medicamente antidiareice în SII cu diaree (mai pe larg în articolul diareea – cauze și tratament),
• laxative osmotice blânde în constipație (constipația – tratament),
• în durerea persistentă – doze mici din unele antidepresive, care acționează asupra hipersensibilității intestinului independent de efectul asupra dispoziției,
• în cazuri selecționate, medicamente care influențează receptorii din intestin sau un antibiotic cu acțiune locală în intestin, prescris de medic.

Antidepresivele în SII nu înseamnă că cineva are depresie; efectul lor analgezic asupra intestinului se referă la doze de obicei mai mici decât în tratamentul depresiei, iar medicamentele sunt prescrise de medic. Analgezicele din grupa opioidelor trebuie evitate, pentru că accentuează constipația.

Ajută plantele, uleiul de mentă și probioticele?

Uleiul de mentă în capsule gastrorezistente a redus în unele studii durerea și balonarea, dar poate accentua arsurile la stomac și nu este pentru toată lumea. Infuziile de mentă, de fenicul sau de mușețel sunt uneori plăcute și ameliorează disconfortul, însă eficacitatea lor este slab documentată; despre mușețel citești în articolul mușețelul – proprietăți și contraindicații.

Probioticele au dovezi limitate și neconcludente; eficacitatea depinde de tulpina concretă. Dacă cineva le încearcă, este rezonabil să evalueze efectul după câteva săptămâni și să oprească preparatul dacă nu apare nicio îmbunătățire. În sarcină, în timpul alăptării și când iei medicamente permanent, nu se folosesc plante și preparate din plante fără să te înțelegi cu medicul sau cu farmacistul.

Psihoterapia și lucrul cu stresul

Terapia cognitiv-comportamentală și hipnoterapia orientată spre intestin au eficacitate documentată, mai ales când simptomele sunt persistente și nu cedează la dietă și medicamente. Asta nu înseamnă că tulburările sunt „în cap” – este vorba despre influența asupra axei intestin–creier și asupra modului de a face față simptomelor.

Ajută și activitatea fizică regulată, un somn suficient și tehnicile de relaxare, cum sunt respirația diafragmatică sau exercițiile de mindfulness. Activitatea în doză moderată, de exemplu o plimbare în ritm alert de câteva ori pe săptămână, este uneori surprinzător de eficientă în ameliorarea balonării și a constipației.

Cum faci față balonării în SII?

Balonarea este unul dintre cele mai supărătoare simptome. Ajută: mâncatul mai lent, limitarea băuturilor carbogazoase și a gumei de mestecat, mișcarea după masă, o compresă caldă pe abdomen și identificarea produselor declanșatoare. Indicații detaliate găsești în articolul despre remedii casnice pentru balonare.

Este SII o boală pe viață?

De obicei are un caracter cronic și recurent, dar nu pune viața în pericol și nu duce la complicații precum ocluzia sau cancerul intestinal. Multe persoane, după ce își stabilesc propriii factori declanșatori și găsesc tratamentul potrivit, ajung să aibă perioade lungi de stare bună. La o parte dintre ele simptomele slăbesc odată cu vârsta.

Recidivele sunt frecvente, așa că, în loc să te aștepți la o „vindecare” unică, este mai bine să ai un plan: să știi ce a funcționat ultima dată, ce faci la o acutizare și când revii la medic. Merită să știi și că, în SII, investigațiile pentru cancerul de colon se fac după aceleași reguli ca la persoanele fără SII.

Ce întrebări merită să pui medicului?

• Ce formă de SII se potrivește cel mai bine simptomelor mele?
• Am nevoie de investigații suplimentare, de exemplu pentru boala celiacă sau o colonoscopie?
• Ce schimbări în alimentație să introduc imediat și merită să apelez la un dietetician?
• Ce medicament să aleg pentru durere, constipație sau diaree și cât timp să-l folosesc?
• Ce simptome ar fi un motiv pentru o nouă vizită?

Când mergi la medic?

Merită să mergi la medic atunci când tulburările intestinale persistă mai mult de câteva săptămâni, îți îngreunează activitățile de zi cu zi sau și-au schimbat caracterul. Cu atât mai urgent trebuie să o faci în caz de semne de alarmă descrise mai sus: sânge în scaun, scădere în greutate, febră, anemie, diaree nocturnă sau durere care a început abia după vârsta de 50 de ani.