Diareea – cauze, hidratare, tratament și când mergi la medic

Diareea înseamnă eliminarea de scaune moi sau apoase, de obicei de cel puțin trei ori în decurs de 24 de ore. Cel mai des este un simptom al unei infecții intestinale și trece de la sine în câteva zile. Principalul pericol nu este diareea în sine, ci pierderea de apă și de săruri minerale, adică deshidratarea, care se instalează deosebit de repede la copiii mici și la persoanele în vârstă.

În acest articol explicăm de unde apare diareea, cum o poți trece acasă, cu ce să te hidratezi, ce să mănânci și când este necesară o vizită la medic. Discutăm și despre diareea la copii, la vârstnici, în sarcină și după antibiotice, precum și despre situațiile în care sunt indicate investigații, pentru că în spatele scaunelor moi se află o boală cronică.

Ce este diareea și cum o deosebești de o simplă schimbare a ritmului tranzitului?

Diareea înseamnă un număr crescut de defecații (de obicei trei sau mai multe pe zi) cu eliminarea de scaune cu consistență redusă: păstoase sau lichide. O singură porție mai moale după o masă copioasă nu este diaree. Contează schimbarea față de propria normă, pentru că ritmul tranzitului diferă foarte mult de la o persoană la alta.

Diareea este un simptom, nu o boală de sine stătătoare. Intestinele se pot debarasa astfel de microorganisme, pot reacționa la un medicament, la un aliment netolerat sau la o inflamație cronică. De aceea, mai important decât simplul fapt că a apărut este cât durează și cu ce simptome se asociază.

Diareea acută, persistentă și cronică – cât durează?

Diareea acută durează până la 14 zile, iar cel mai des câteva zile. Cea cronică se menține mai mult de patru săptămâni. Perioada intermediară se numește diaree persistentă. De această împărțire depinde conduita.

Diareea acută este de obicei infecțioasă și sunt suficiente hidratarea și o alimentație ușoară. Diareea cronică are alte cauze decât o infecție obișnuită și necesită întotdeauna investigații. Nu merită să o tratezi săptămâni la rând pe cont propriu și nici să o pui pe seama unui „stomac sensibil”.

Care sunt cele mai frecvente cauze ale diareei?

Printre cele mai frecvente cauze se numără infecțiile virale, intoxicațiile alimentare, medicamentele și intoleranțele alimentare. Mai rar, în spatele diareei se află boli cronice ale intestinului, ale pancreasului sau ale tiroidei. Mai jos este o listă a celor mai importante cauze.

• Infecțiile virale (norovirusuri, rotavirusuri) – de departe cea mai frecventă cauză a diareei acute; infecția se transmite ușor între membrii familiei și în colectivitățile de copii.
• Infecțiile bacteriene și intoxicațiile alimentare – după consumul de carne insuficient gătită, ouă, mâncăruri alterate sau alimente păstrate necorespunzător. Simptomele apar de la câteva ore până la câteva zile după masă.
• Paraziții – în practică mai des după călătorii sau după consumul de apă de proveniență nesigură; de obicei dau diaree persistentă.
• Medicamentele – în primul rând antibioticele, dar și unele medicamente pentru diabet, preparatele cu magneziu sau laxativele folosite fără nevoie.
• Intoleranțele și hipersensibilitățile alimentare – intoleranța la lactoză, excesul de fructoză sau de îndulcitori de tip poliol (sorbitol, xilitol), precum și boala celiacă.
• Sindromul intestinului iritabil – diaree recurentă cu dureri abdominale, fără modificări inflamatorii în intestin.
• Bolile inflamatorii intestinale – boala Crohn și colita ulcerativă, adesea cu sânge și mucus în scaun.
• Alte boli – hipertiroidia, bolile pancreasului, mai rar tumorile intestinale.

Cum deosebești diareea virală de cea bacteriană?

Doar pe baza simptomelor nu se poate stabili cu certitudine. Diareea virală este de obicei apoasă, adesea cu greață și vărsături, și trece în câteva zile. Diareea bacteriană se asociază mai des cu febră mai mare, durere abdominală mai puternică și uneori cu sânge sau mucus în scaun.

Dacă scaunele conțin sânge, febra este mare, iar simptomele se accentuează în loc să slăbească, medicul poate recomanda un examen al materiilor fecale. De rutină nu se face la fiecare diaree scurtă, pentru că rezultatul rareori schimbă tratamentul.

Ce faci în primul rând când ai diaree?

Cel mai important este să compensezi lichidele și sărurile minerale și să revii la o alimentație ușoară. Medicamentele care opresc diareea sunt un adaos, nu baza tratamentului. Conduita pas cu pas:

1. Începe să bei o soluție de rehidratare în înghițituri mici, des, chiar și atunci când apar vărsături.
2. Când greața trece, revino la mese ușor digerabile, în porții mici.
3. Urmărește cantitatea de urină, setea și starea generală – sunt cei mai buni indicatori ai hidratării.
4. Spală-te pe mâini după fiecare vizită la toaletă, ca să nu îi infectezi pe cei din casă.
5. Dacă diareea nu slăbește după 2–3 zile sau apar semne de alarmă, ia legătura cu medicul.

Cu ce să te hidratezi în caz de diaree?

Cea mai bună alegere sunt soluțiile orale de rehidratare disponibile în farmacii, cu o compoziție corect dozată de apă, glucoză și electroliți, preparate exact după prospect. Apa și ceaiul completează volumul, dar nu înlocuiesc sărurile pierdute. Cantitățile mari de băuturi dulci și de sucuri pot accentua diareea, pentru că zahărul atrage apa în lumenul intestinal.

Bea în porții mici, dar des. După vărsături, o metodă bună este să dai lichidul cu lingurița la câteva minute, inclusiv copilului. Chiar dacă o parte este vomitată, de obicei ajunge pentru hidratare. Băuturile izotonice pentru sportivi și „poțiunile” casnice cu sare și zahăr nu au o compoziție previzibilă, așa că este mai bine să alegi un preparat din farmacie.

Ce să mănânci în timpul diareei și ce să eviți?

Nu este nevoie să ții post. Revenirea timpurie la mâncare scurtează tulburările și favorizează refacerea intestinului. Cel mai bine sunt tolerate produsele ușor digerabile: pesmeți, orez, terci, cartofi fierți, banane, carne slabă fiartă și supă de legume. Mesele trebuie să fie mici, dar dese.

De obicei bine tolerate	Mai bine limitate câteva zile
Pesmeți, pâine albă, terci, orez	Alcool
Cartofi fierți, morcovi, dovleac	Mâncăruri prăjite și foarte grase
Banane, măr copt sau ras	Condimente iuți
Carne slabă și pește fierte	Dulciuri, băuturi îndulcite, sucuri în cantitate mare
Supă de legume, supe slabe de carne	Legume și fructe crude în porții mari, leguminoase

Laptele este uneori mai greu tolerat, pentru că intestinul digeră temporar mai greu lactoza, dar nu este nevoie să îl excluzi complet; băuturile lactate fermentate sunt adesea bine suportate. Cei care se întreabă cum influențează fibrele alimentare scaunul vor găsi mai multe în articolul ce sunt fibrele alimentare. În diaree, fibrele solubile (de exemplu din măr sau banană) sunt adesea mai bine tolerate decât cele insolubile din tărâțe.

Se pot lua medicamente pentru diaree?

La adulți se poate folosi pe termen scurt, pentru ameliorarea simptomelor, loperamida, care încetinește mișcările intestinului, dar numai în diareea apoasă, fără febră și fără sânge în scaun. Nu se folosește în diareea cu sânge, în febra mare, în durerea abdominală puternică sau când diareea a apărut după antibiotice, deoarece reținerea conținutului în intestin poate agrava evoluția infecției. La copiii mici loperamida se folosește exclusiv la recomandarea medicului.

Alte preparate fără rețetă, de exemplu cărbunele sau preparatele care leagă apa, au dovezi limitate de eficacitate. Cărbunele poate lega în plus medicamentele luate în același timp. Verifică întotdeauna dozarea în prospect sau întreabă farmacistul.

Ajută antibioticul în diaree?

În majoritatea diareilor, nu. Antibioticele nu acționează asupra virusurilor, iar chiar și în infecțiile bacteriene organismul se descurcă adesea singur. Medicul decide asupra antibioticului doar în situații selecționate, de exemplu în evoluție severă, la persoane cu imunitate scăzută sau după confirmarea unui microorganism concret. Medicamentele din această grupă nu se iau pe cont propriu, nici „din rezerva” rămasă de la o boală anterioară.

Ajută probioticele în diaree?

Unele tulpini de probiotice au scurtat în studii, într-o măsură mică, durata diareei infecțioase la copii și au redus riscul de diaree după antibiotice. Efectul este însă moderat, depinde de tulpina concretă, iar rezultatele studiilor sunt uneori neconcludente. Probioticul nu înlocuiește hidratarea.

La persoanele grav bolnave, cu imunitate foarte scăzută sau cu catetere vasculare, probioticele pot fi riscante, de aceea folosirea lor merită discutată cu medicul. Nu menționăm aici preparate concrete, pentru că compoziția și tulpinile trebuie alese în funcție de situație.

Ajută plantele și remediile casnice în diaree?

În mod tradițional se folosesc infuzii de mușețel sau de mentă, ceai cald, terci de orez sau o dietă cu mere. Asemenea băuturi pot fi plăcute și completează lichidele, dar nu înlocuiesc soluția de rehidratare, iar dovezile privind efectul lor antidiareic sunt limitate. Despre plante poți citi în articolele despre mușețel și ghimbir.

Atenție la plantele cu efect laxativ, care în diaree dăunează. În sarcină, în timpul alăptării, la copiii mici și la persoanele care iau medicamente permanent, nu folosi plante fără să te înțelegi cu medicul sau cu farmacistul.

Diareea la sugari și la copiii mici

La sugari și la copiii mici deshidratarea se instalează rapid, de aceea nu trebuie să amâni. Copilul alăptat trebuie să fie alăptat în continuare, iar soluția de rehidratare se dă suplimentar, în porții mici, cu linguriță sau seringă. Copilului nu i se dau medicamente care opresc diareea fără recomandarea medicului.

Semnele îngrijorătoare de deshidratare la copil sunt somnolența și apatia, lipsa lacrimilor în timpul plânsului, buzele și limba uscate, fontanela adâncită, urina puțină (scutece uscate timp de câteva ore) și refuzul de a bea. Febra la un sugar sub trei luni necesită o evaluare medicală urgentă.

Împotriva unei părți dintre diareile severe, cauzate de rotavirusuri, copilul poate fi vaccinat. Informații generale despre calendarul și siguranța vaccinărilor găsești în articolul vaccinările copiilor, iar detaliile despre vaccinarea împotriva rotavirusurilor stabilește-le cu pediatrul.

Diareea la persoanele în vârstă și în bolile cronice

La vârstnici deshidratarea este uneori mai puțin evidentă: în loc de sete apar slăbiciune, confuzie, amețeli și scăderea tensiunii. Diareea poate dereglează și acțiunea medicamentelor, mai ales a celor pentru hipertensiune, diabet sau a diureticelor, și poate accentua problemele renale (vezi simptomele bolilor de rinichi). De aceea, la persoanele în vârstă și la cele cu boli cronice, amânarea vizitei la medic este riscantă.

Dacă iei diuretice, medicamente pentru hipertensiune sau pentru diabet și ai diaree cu vărsături și nu poți bea, întreabă medicul dacă medicamentele trebuie modificate temporar. Nu le opri singur.

Diareea în sarcină

Cauzele sunt de obicei aceleași ca la alte persoane, dar riscul de deshidratare este mai mare. Hidratează-te cu o soluție din farmacie, mănâncă ușor digerabil și ia legătura cu medicul dacă diareea durează mai mult de o zi sau două, este însoțită de febră, sânge în scaun, durere abdominală puternică sau contracții uterine. Principiile alimentației în această perioadă sunt descrise în articolul alimentația în sarcină.

Diareea după antibiotice – ce faci?

Scaunele moi apar la o parte dintre persoane în timpul sau imediat după tratamentul cu antibiotice, pentru că medicamentul dereglează compoziția bacteriilor intestinale. De obicei sunt ușoare și trec după terminarea tratamentului. Dacă însă diareea este intensă, persistă, este însoțită de febră și durere abdominală sau a apărut chiar la câteva săptămâni după terminarea curei, trebuie să mergi la medic.

În acest caz se suspectează infecția cu bacteria Clostridioides difficile, care necesită investigații și tratament specific. Nu folosi în această situație loperamidă pe cont propriu și nu întrerupe antibioticul fără să te înțelegi cu medicul.

Diareea călătorilor – cum o previi?

Apare de obicei în primele zile de ședere în țări cu condiții sanitare mai slabe și este cel mai des bacteriană. De obicei trece după câteva zile. O previn: spălatul pe mâini, consumul de apă îmbuteliată sau fiartă, evitarea gheții din băuturi, a legumelor crude și a fructelor pe care nu le poți curăța singur de coajă, precum și a mâncărurilor servite reci din surse de calitate îndoielnică.

Tratamentul este același ca în alte diarei: hidratare și alimentație ușoară. Dacă diareea cu febră sau sânge în scaun persistă, iar după întoarcerea din călătorie nu trece, trebuie să mergi la medic.

Cum previi infecțiile intestinale?

Cele mai eficiente sunt regulile de bază ale igienei:

• spălarea mâinilor cu apă și săpun după toaletă, după schimbarea scutecului și înainte de masă,
• tratarea termică atentă a cărnii, a păsării și a ouălor,
• păstrarea alimentelor în frigider și nelăsarea mâncării mult timp la temperatura camerei,
• separarea cărnii crude de mâncărurile gata preparate și folosirea unor tocătoare separate,
• neadmiterea persoanei bolnave la prepararea mâncării pentru alții,
• dezinfectarea suprafețelor din baie după boală, pentru că norovirusurile se răspândesc ușor.

Când este diareea simptomul unei boli cronice?

Când scaunele moi durează peste patru săptămâni, revin luni la rând sau sunt însoțite de alte simptome, trebuie căutată cauza. Pot fi implicate, de exemplu, inflamația intestinală (mai pe larg în articolul inflamația intestinelor), sindromul intestinului iritabil (sindromul intestinului iritabil), boala celiacă, intoleranța la lactoză, bolile pancreasului cu scaune grase (simptomele bolilor pancreasului) sau hipertiroidia (simptomele unei tiroide bolnave).

Medicul recomandă de obicei hemoleucograma, markerii inflamației, analize pentru boala celiacă, examenul materiilor fecale (inclusiv calprotectina, care ajută la deosebirea inflamației de tulburările funcționale), iar în caz de simptome îngrijorătoare colonoscopia. Uneori, întrebarea despre diareea recurentă alternând cu constipația duce la diagnosticul unei tulburări funcționale.

Când mergi cu diareea la medic?

Mergi la medic dacă:

• diareea durează mai mult de 2–3 zile, se accentuează sau revine,
• în scaun este sânge, mucus sau scaunul este negru, ca smoala,
• ai febră mare sau dureri abdominale puternice, în creștere,
• diareea a apărut după antibiotice, după o internare în spital sau după o călătorie în țări îndepărtate,
• slăbești, ai diaree nocturnă sau tulburări care durează săptămâni,
• ești însărcinată, ești o persoană în vârstă, suferi de o boală cronică sau ai imunitate scăzută,
• diareea apare la un copil mic.

Cheamă urgent ajutor (112) în caz de semne de deshidratare severă: urină foarte puțină sau absentă, amețeli și leșin, confuzie, ochi înfundați, puls rapid, imposibilitatea de a bea din cauza vărsăturilor, iar la sugari apatie evidentă și lipsa lacrimilor. Un ajutor urgent este necesar și în caz de durere foarte puternică și abdomen dur, balonat.

Ce întrebări merită să pui medicului?

Înainte de vizită notează de când durează diareea, de câte ori pe zi ai scaun, cum arată acesta (sânge, mucus, grăsime), ce medicamente și suplimente iei, dacă ai luat recent antibiotice, dacă ai călătorit și dacă cineva din familie este și el bolnav. Asemenea informații permit adesea stabilirea cauzei fără investigații ample.

Merită să întrebi: ce analize sunt necesare, dacă pot continua să iau medicamentele pe care le folosesc permanent, când pot reveni la serviciu sau la școală și ce simptome ar fi un motiv pentru a lua urgent legătura cu medicul.