Ficatul bolnav – simptome care trebuie să te îngrijoreze

Simptomele unui ficat bolnav sunt la început foarte puțin specifice: oboseală, slăbiciune, stare generală proastă, lipsa poftei de mâncare. Semnele mai clare, precum icterul, urina închisă la culoare, scaunul deschis la culoare, mâncărimea pielii sau mărirea abdomenului, apar de obicei abia atunci când leziunea este deja avansată. Multe boli ale ficatului nu dau ani de zile nicio suferință.

Merită așadar să cunoști atât semnalele timpurii, cât și pe cele de alarmă, iar în prezența factorilor de risc să nu aștepți simptomele, ci să îți faci investigații. Acest articol descrie cum se poate manifesta un ficat bolnav, cu ce pot fi confundate aceste simptome și când trebuie să acționezi rapid. O descriere generală a organului găsești în articolul ficatul – structură, funcții și boli.

Care sunt primele simptome ale unui ficat bolnav?

Primele simptome ale unui ficat bolnav sunt de obicei nespecifice: oboseală cronică, slăbiciune, scăderea poftei de mâncare, greață și disconfort în partea dreaptă-superioară a abdomenului. Deseori nu există deloc, iar boala este depistată întâmplător la analizele de sânge sau la ecografie.

În stadiul incipient pot apărea:

• oboseală cronică și scăderea forței,
• apetit redus, greață, senzație de sațietate după masă,
• disconfort sau o presiune surdă sub rebordul costal drept,
• scădere neintenționată în greutate,
• înrăutățirea concentrării și a dispoziției,
• toleranță mai slabă la alimentele grase.

Aceste tulburări pot avea o mulțime de alte cauze, de la suprasolicitare și carențe până la depresie sau boli ale tiroidei (simptomele unei tiroide bolnave), de aceea nu sunt suficiente singure pentru un diagnostic. Dacă persistă, merită să le semnalezi medicului și să îți faci analize de sânge (investigarea ficatului).

De ce bolile ficatului nu dau simptome atât de mult timp?

Ficatul are rezerve funcționale mari: chiar dacă o parte din celule este lezată, restul le preia sarcinile. În plus, parenchimul hepatic în sine nu are terminații nervoase responsabile de durere. De aceea steatoza, inflamația cronică sau ciroza incipientă pot dura ani fără suferințe evidente.

Simptomele evidente apar de obicei atunci când funcția organului scade clar sau când se instalează staza biliară. Din acest motiv, în prezența unor factori de risc, precum supraponderalitatea, diabetul, consumul excesiv de alcool sau un contact riscant cu sânge, merită să te investighezi chiar dacă te simți bine.

Ce simptome indică o boală hepatică avansată?

Când funcția organului se înrăutățește clar, apar simptome mai caracteristice:

• icterul – colorarea în galben a pielii și a sclerelor ochilor, provocată de excesul de bilirubină,
• urina închisă la culoare și scaunul deschis la culoare – în special în staza biliară,
• mâncărimea pielii, adesea mai intensă noaptea,
• edemele picioarelor și mărirea abdomenului din cauza acumulării de lichid (ascită),
• tendința la vânătăi și sângerări din nas sau din gingii,
• vase mici de sânge în formă de „păianjen" pe pielea pieptului și a brațelor, roșeață a palmelor,
• tulburări de conștiență, somnolență, confuzie, tulburări de somn – legate de acumularea în organism a unor substanțe dăunătoare,
• atrofia mușchilor, în special la brațe și coapse, concomitent cu mărirea abdomenului.

Asemenea simptome necesită un diagnostic rapid. Cea mai frecventă cauză a unui astfel de tablou este steatoza avansată, boala hepatică alcoolică sau hepatita virală – sunt descrise în articolele despre steatoza hepatică, ciroză și insuficiență și despre hepatita B și C.

Tabel: simptomul și ce poate însemna

Simptom	Posibile cauze legate de ficat	Alte cauze frecvente
Oboseală, lipsa poftei de mâncare	Inflamație cronică, steatoză, ciroză	Anemie, hipotiroidism, depresie, suprasolicitare
Icter	Hepatită, ciroză, stază biliară, tumori	Litiază biliară, boli ale pancreasului, distrugere exagerată a globulelor roșii
Urină închisă la culoare, scaun deschis la culoare	Stază biliară în ficat sau în căile biliare	Boli ale pancreasului, deshidratare (doar pentru urina închisă la culoare)
Mâncărime a pielii	Colestază, boli ale căilor biliare	Boli ale pielii, boli ale rinichilor, alergii, piele uscată
Abdomen mărit	Ascită în ciroză	Obezitate, balonare, boli ale inimii și ale rinichilor, tumori
Vânătăi, sângerări	Tulburări de coagulare și număr scăzut de trombocite	Medicamente anticoagulante, boli ale sângelui, deficit de vitamina K

Poate să doară ficatul?

Parenchimul hepatic în sine nu simte durerea, dar poate durea capsula care înconjoară organul, atunci când acesta se mărește și o întinde, precum și căile biliare. Bolnavii descriu aceasta ca pe o durere surdă, apăsătoare sau ca pe o senzație de plenitudine sub rebordul costal drept, uneori cu iradiere spre umărul drept.

Durerea din această zonă nu înseamnă întotdeauna o boală a ficatului. Cauza poate fi și vezicula biliară, stomacul, pancreasul (simptomele bolilor pancreasului), rinichiul drept, ba chiar coloana vertebrală, mușchii și coastele. Caracterul durerii ajută la evaluare: durerea de tip colică după o masă grasă sugerează căile biliare, durerea cu iradiere spre spate – pancreasul, iar durerea care se accentuează la mișcare sau la respirație – mușchii și coloana. Dacă tulburarea persistă sau se agravează, este necesar un diagnostic, nu un tratament pe cont propriu.

Ce înseamnă un ficat mărit?

Un ficat mărit (hepatomegalie) nu este o boală, ci un simptom. Poate rezulta din steatoză, inflamație, stază sanguină în insuficiența cardiacă, boli ale căilor biliare, precum și din tumori sau metastaze. Medicul îl poate simți la examenul prin palpare, iar diagnosticul se confirmă prin ecografie.

Conduita ulterioară depinde de cauza stabilită; mărirea organului nu se tratează direct. La unele persoane ficatul doar pare mărit, de exemplu atunci când este coborât de plămâni destinși sau când are un lob alungit, de aceea decide investigația imagistică, nu simpla impresie din timpul examinării.

Ce este colica hepatică?

În limbaj popular, „colică hepatică" se numește un acces de durere puternică sub rebordul costal drept, provocat cel mai adesea de un calcul în căile biliare. Ea este deci legată de vezicula biliară și de canalele biliare, nu de țesutul ficatului propriu-zis. Durerea apare de obicei după o masă copioasă și grasă, durează de la câteva zeci de minute până la câteva ore și poate fi însoțită de greață sau vărsături.

Colica necesită un consult medical. Dacă durerea durează mai mult, este însoțită de febră, frisoane sau icter, pot fi complicații, precum inflamația veziculei biliare sau a căilor biliare, care necesită tratament urgent în spital.

De ce se îngălbenește pielea în bolile ficatului?

Bilirubina, pigmentul rezultat din distrugerea globulelor roșii, este prelucrată în ficat și eliminată prin bilă. Când celulele hepatice sunt lezate sau scurgerea bilei este blocată, bilirubina se acumulează în sânge și se depune în piele și în sclerele ochilor. Icterul nu înseamnă întotdeauna o boală a ficatului, dar necesită întotdeauna lămurirea cauzei.

Cum deosebești icterul de îngălbenirea pielii după morcovi?

Excesul de caroten din morcovi, dovleac sau batate poate da pielii o nuanță galben-portocalie, mai ales pe palme și tălpi. Spre deosebire de icter, el nu colorează albul ochilor. Dacă sclerele sunt galbene, trebuie să mergi la medic.

Icterul la nou-născuți

La nou-născuți, icterul trecător din primele zile de viață este frecvent și de obicei nu indică o boală a ficatului, dar trebuie evaluat de personalul medical. Icterul care se prelungește sau scaunele decolorate la sugar necesită un consult urgent.

Poate o boală a ficatului să dea simptome în afara abdomenului?

Da. În boala avansată, ficatul insuficient nu mai elimină din sânge o parte dintre substanțele dăunătoare, ceea ce poate afecta creierul. Apar atunci încetinirea, inversarea ritmului zi-noapte, tremor al mâinilor, iar în cazuri extreme – comă. Această stare se numește encefalopatie hepatică.

Alte simptome sunt tulburările hormonale: la bărbați reducerea pilozității, mărirea sânilor și scăderea libidoului, la femei tulburări ale ciclului menstrual. Mâncărimea cronică poate fi atât de supărătoare, încât îngreunează somnul și scade dispoziția. Pot apărea și crampe musculare, slăbiciune cronică și o sensibilitate crescută la infecții.

Asemenea simptome indică de obicei un stadiu avansat, de aceea este cu atât mai important ca boala să fie depistată mai devreme, înainte de a ajunge la ele.

Ce simptome dau steatoza, hepatita și cancerul hepatic?

Steatoza

De obicei nu există simptome, uneori apar oboseală sau disconfort sub rebordul costal drept. Este deseori depistată întâmplător la ecografie. Mai multe în articolul steatoza hepatică.

Hepatita virală

Inflamația acută poate începe ca o gripă: cu slăbiciune, febră, greață și dureri musculare, iar după câteva zile apare icterul. Hepatita cronică B și C evoluează deseori fără simptome. Detalii: hepatita.

Cancerul hepatic

Cancerul incipient de obicei nu dă simptome. Cele ulterioare sunt durere sub rebordul costal drept, scădere în greutate, lipsa poftei de mâncare, o tumoră care se poate palpa sau înrăutățirea bruscă a stării la o persoană cu ciroză. Descriere: cancerul hepatic.

Cu ce pot fi confundate simptomele unui ficat bolnav și cine este expus?

Oboseala și lipsa poftei de mâncare pot fi un simptom al anemiei, al hipotiroidismului, al depresiei sau al diabetului. Durerea de sub rebordul costal drept poate proveni din vezicula biliară, din stomac sau din coloana vertebrală. Edemele picioarelor sunt un simptom frecvent al insuficienței cardiace sau renale (simptomele bolilor de rinichi), iar mâncărimea pielii – al bolilor dermatologice. De aceea diagnosticul necesită investigații, nu doar evaluarea simptomelor.

Cine este mai expus riscului de boală hepatică?

Riscul crește la persoanele care:

• consumă alcool în exces,
• au supraponderalitate, obezitate abdominală sau diabet de tip 2,
• au tulburări ale lipidelor sau hipertensiune,
• iau cronic medicamente care solicită ficatul,
• au avut contact cu virusurile hepatitice,
• au în familie boli hepatice sau boli autoimune.

Astfel de persoane merită investigate și atunci când se simt bine.

Cum se diagnostichează boala hepatică atunci când apar simptome?

Medicul îți ia istoricul (alcool, medicamente, infecții, boli în familie), îți examinează abdomenul și pielea, apoi recomandă teste hepatice, investigații pentru viruși și ecografie abdominală. Ulterior sunt posibile elastografia, tomografia, rezonanța magnetică sau biopsia. Toate aceste investigații sunt descrise în articolul investigarea ficatului.

Ce faci dacă bănuiești o boală a ficatului?

1. Programează-te la medicul de familie și fă teste hepatice.
2. Renunță la alcool până la clarificarea situației.
3. Nu lua suplimente noi și preparate din plante, iar medicamentele pentru durere folosește-le cu prudență, fără să depășești dozele din prospect.
4. Notează simptomele și întocmește lista tuturor medicamentelor și suplimentelor pe care le iei.
5. Nu face „cure de curățare", care nu au eficiență dovedită (curățarea organismului de toxine – fapte și mituri).

Conduita ulterioară, inclusiv dieta și stilul de viață, este descrisă în articolul despre tratamentul ficatului.

Când mergi la medic și când chemi ajutor?

Mergi la medic dacă observi:

• colorarea în galben a pielii sau a ochilor,
• urină închisă la culoare și scaune decolorate,
• mâncărime persistentă sau durere persistentă sub rebordul costal drept,
• slăbiciune în creștere sau scădere neintenționată în greutate,
• mărirea circumferinței abdomenului sau edeme ale picioarelor,
• tendință la vânătăi și sângerări.

Sună imediat la serviciul de urgență (112) dacă apar:

• vărsături cu sânge sau cu un conținut care seamănă cu zațul de cafea,
• scaune negre, păcuroase,
• somnolență bruscă, confuzie sau schimbare a comportamentului,
• durere abdominală puternică, cu febră și frisoane,
• suspiciune de intoxicație cu ciuperci sau de supradozaj de medicamente, inclusiv de paracetamol – chiar dacă starea generală este încă bună, pentru că semnele lezării ficatului apar cu întârziere.