Durerea de coloană și junghiul de spate: cauze, tratament, prevenție

Durerea de coloană vertebrală, numită popular „junghi de spate” sau „lumbago”, este una dintre cele mai frecvente suferințe ale adulților și apare cel mai des în zona lombară. În marea majoritate a cazurilor are un caracter așa-numit nespecific: se simt dureri la nivelul mușchilor, ligamentelor și articulațiilor coloanei, dar nu se poate indica o singură structură lezată. O astfel de durere nu înseamnă, de obicei, o boală gravă și trece în câteva săptămâni.

Denumirea populară sugerează o inflamație a rădăcinilor nervoase, dar despre implicarea unei rădăcini nervoase vorbim cu adevărat abia atunci când durerea iradiază spre un membru. Această variantă, adică sciatica, o descriem în articolul despre sciatică. Mai jos ne concentrăm pe durerea de spate în general: de unde vine, ce ajută, cum scăpați de ea și când să fiți vigilent.

Ce este „junghiul de spate” și este el, de fapt, o boală?

„Junghiul de spate” este denumirea populară a durerii de spate, de obicei în zona lombară, asociată cu o durere ascuțită, „țâșnitoare”, apărută după aplecare, strănut sau ridicarea unei greutăți. În medicină nu există un astfel de diagnostic. Cel mai adesea, suferința se datorează unei suprasolicitări acute a mușchilor și a articulațiilor dintre vertebre (așa-numitul lumbago), care are de obicei un prognostic bun.

Coloana vertebrală este alcătuită din vertebre, discuri intervertebrale, articulații, ligamente și mușchi, iar prin canalul vertebral trec măduva spinării și rădăcinile nervoase. Durerea poate porni din oricare dintre aceste structuri, adesea din mai multe simultan, de aceea este greu de indicat o singură cauză. Asta nu înseamnă că durerea este „imaginară” sau că nu se întâmplă nimic, ci doar că, în majoritatea cazurilor, afectarea este reversibilă.

De unde apare durerea de coloană?

Cele mai frecvente cauze sunt:

• Suprasolicitarea și întinderea mușchilor – după o mișcare bruscă, ridicarea unei greutăți, un efort neobișnuit sau o muncă îndelungată în aceeași poziție.
• Lipsa mișcării și condiția fizică slabă a mușchilor – stilul de viață sedentar slăbește mușchii care stabilizează coloana.
• Modificările degenerative – naturale odată cu vârsta; în sine nu sunt întotdeauna cauza durerii, pentru că apar adesea și la persoane fără simptome.
• Hernia de disc intervertebral – poate comprima o rădăcină nervoasă și poate da o durere care iradiază spre picior.
• Excesul de greutate, fumatul și stresul cronic – cresc riscul și accentuează suferința.
• Mai rar: boli inflamatorii, osteoporoză, infecții, tumori – vezi mai jos, în secțiunea despre semnele de alarmă.

Durerea de spate poate proveni și din organele interne, de exemplu din rinichi, pancreas sau aortă. Despre afecțiunile rinichilor scriem în articolul despre bolile de rinichi, iar despre durerea care iradiază din abdomen spre spate, în textul despre simptomele bolilor pancreasului.

Cum deosebiți durerea musculară de cea provenită din organele interne?

Durerea musculo-scheletică se schimbă de obicei odată cu mișcarea și poziția: se accentuează la anumite mișcări și scade într-o altă poziție. Durerea din organele interne este de regulă independentă de mișcare, poate fi în valuri sau constantă și este însoțită de alte simptome.

Caracteristică	Durere musculo-vertebrală	Durere din organele interne
Legătura cu mișcarea	se schimbă cu mișcarea și poziția	de obicei nu depinde de poziție
Caracter	surdă, trăgătoare sau înțepătoare la mișcare	de tip colică, în valuri sau constantă, foarte puternică
Simptome însoțitoare	rigiditate, sensibilitate la atingerea mușchilor	febră, greață, modificări ale urinării, durere abdominală, dificultăți de respirație

Durerea în zona lombară însoțită de febră, durere la urinare sau sânge în urină poate indica o infecție a căilor urinare sau litiază, și nu un „junghi de spate”. Aceste afecțiuni sunt descrise în articolele despre bolile de rinichi și despre cistită.

Cum se tratează eficient durerea de coloană?

Vestea bună este că, la majoritatea persoanelor, ajută un management simplu, conservator:

• Rămâneți activ. Spre deosebire de recomandările mai vechi, repausul la pat nu este indicat; odihna prelungită slăbește mușchii și prelungește suferința. Este suficient să evitați mișcările bruște și ridicarea de greutăți, iar activitățile zilnice și plimbările să le reluați cât mai repede posibil.
• Medicamente împotriva durerii. Ajută paracetamolul sau antiinflamatoarele nesteroidiene (pe cale orală sau sub formă de gel), folosite pe perioadă scurtă și conform prospectului. Necesită prudență la persoanele cu boli de stomac, rinichi, inimă, cu hipertensiune și în sarcină. O durere mai puternică necesită consult medical; dozele medicamentelor eliberate pe rețetă le stabilește medicul.
• Căldura. Un compres cald sau un duș cald ameliorează adesea încordarea musculară, deși este o soluție de moment.
• Kinetoterapia. În cazul durerii care persistă mai mult sau reapare, ajută un program de exerciții ales individual și, uneori, terapia manuală.
• Exercițiile. După trecerea durerii acute se introduce treptat mișcarea: plimbări, înot, bicicletă, exerciții de întărire a mușchilor abdomenului, spatelui și fesierilor, precum și exerciții de întindere. Alegerea exercițiilor se discută cel mai bine cu un kinetoterapeut.

Ajută medicamentele miorelaxante și injecțiile?

Miorelaxantele se folosesc uneori pe perioade scurte în caz de contractură puternică, dar pot provoca somnolență și amețeli, iar avantajul lor față de analgezicele obișnuite este mic. Injecțiile sau blocajele sunt luate în considerare de medic în durerea care iradiază și persistă în ciuda tratamentului. Nu trebuie cerute „pentru orice eventualitate”. Opioidele puternice sunt rezervate unor situații excepționale, pentru că în durerea de spate riscul de dependență și de reacții adverse depășește de obicei beneficiul.

Recuperarea și terapia manuală

Exercițiile bine alese sunt una dintre cele mai bine documentate metode de tratament al durerii de spate cronice și recurente. Mai importante decât o anumită metodă sunt regularitatea și creșterea treptată a efortului. Terapia manuală și masajul pot aduce o ameliorare pe termen scurt, dar singure nu rezolvă problema fără întărirea mușchilor. Kinetoterapeutul trebuie să explice ce face și de ce și să vă învețe exerciții pe care să le faceți singur.

Ce să nu faceți și ce nu funcționează?

Nu există dovezi că unguentele încălzitoare, magneții, curele de „dezacidifiere”, „detoxifierea organismului”, ceaiurile din plante sau suplimentele promovate „pentru articulații și coloană” tratează cauza durerii de spate. Unele pot aduce o ameliorare trecătoare, dar nu înlocuiesc mișcarea. Merită să evitați și:

• statul culcat mult timp și imobilizarea coloanei,
• „îndreptarea” bruscă a spatelui, răsucirea lui cu forța și lăsarea altcuiva să vă „potrivească” coloana fără un examen medical,
• luarea excesivă de analgezice peste limitele recomandate,
• tratamentele exclusiv pasive, fără exerciții,
• evitarea mișcării de frica durerii – este unul dintre factorii prin care durerea devine cronică.

Este nevoie de RMN sau de radiografie la orice durere de spate?

Nu. În cazul unei dureri tipice, nespecifice, fără semne de alarmă, investigațiile imagistice de obicei nu sunt necesare și nu grăbesc vindecarea. În plus, ele descoperă adesea modificări degenerative sau mici proeminențe care apar și la persoane sănătoase și nu trebuie să fie cauza durerii, ceea ce poate neliniști inutil. Medicul recomandă o investigație imagistică atunci când durerea nu cedează în ciuda tratamentului, apar simptome neurologice sau se suspectează o altă boală.

Descrierea unei investigații cu termeni precum „discopatie”, „modificări degenerative” sau „osteofite” sună alarmant, dar la multe persoane de peste treizeci sau patruzeci de ani este pur și simplu o reflectare a vârstei. Cel mai important este dacă rezultatul se potrivește cu simptomele; acest lucru îl evaluează medicul, nu descrierea în sine.

Cât durează durerea acută de spate?

Durerea acută cedează de obicei în câteva zile până la câteva săptămâni, deși într-o proporție mai mică poate persista mai mult. Durerea care durează peste aproximativ trei luni se numește cronică. Recidivele sunt frecvente, de aceea prevenția este atât de importantă.

Când durerea devine de lungă durată, încep să conteze și somnul, stresul, starea de spirit și teama de mișcare. De aceea tratamentul durerii de spate cronice îmbină exercițiile cu schimbarea stilului de viață, iar uneori cu ajutorul unui psiholog. Durerea cronică și insomnia se agravează reciproc, așa cum scriem în articolul despre lipsa somnului.

Durerea în zona lombară, cervicală și dorsală – prin ce se deosebesc?

• Zona lombară – cea mai frecventă; durere în zona taliei, uneori cu iradiere spre fesă și picior.
• Zona cervicală – durere de ceafă, care se accentuează după muncă îndelungată la calculator, uneori cu iradiere spre braț sau cap. Amorțeala sau slăbiciunea brațului necesită evaluare medicală.
• Zona dorsală – durerea între omoplați sau de-a lungul coastelor este mai rară; trebuie să ne gândim și la alte cauze, de exemplu boli ale inimii, plămânilor sau esofagului. Durerea în piept însoțită de dificultăți de respirație sau de transpirație rece necesită ajutor de urgență.

Cum preveniți durerile de coloană?

• mișcați-vă regulat – exercițiile aerobice și cele de întărire reprezintă forma de prevenție cel mai bine documentată,
• la munca sedentară faceți pauze, ridicați-vă, schimbați poziția și amenajați ergonomic locul de muncă (monitorul la nivelul ochilor, tălpile sprijinite pe podea, suport pentru zona lombară),
• ridicați greutățile îndoind genunchii și ținând încărcătura aproape de corp, fără să răsuciți trunchiul,
• aveți grijă de greutatea corporală și renunțați la fumat,
• aveți grijă de somn și de gestionarea stresului – tensiunea psihică accentuează durerea de spate,
• alegeți o saltea și o pernă care permit menținerea curburilor naturale – nu există un model ideal pentru toți.

Oasele puternice ajută și ele coloana; despre protejarea lor scriem în articolul despre osteoporoză.

Durerea de spate în sarcină și la persoanele în vârstă

În sarcină, durerea lombară este frecventă, pentru că se modifică centrul de greutate, ligamentele se relaxează, iar mușchii sunt suprasolicitați. Ajută exercițiile pentru gravide, înotul, încălțămintea comodă și o poziție potrivită de somn. Analgezicele nu trebuie luate pe cont propriu; mai multe în articolele despre activitatea fizică în sarcină și despre medicamentele în sarcină.

La persoanele în vârstă, durerea de spate este mai des legată de modificări degenerative, de îngustarea canalului vertebral sau de fractura unei vertebre din cauza slăbirii oaselor. O durere bruscă după un traumatism minor necesită evaluare medicală.

Când durerea de spate necesită ajutor de urgență?

Cele mai multe dureri de spate sunt inofensive, dar câteva situații necesită o evaluare medicală rapidă. Mergeți de urgență la medic sau chemați ajutor dacă durerea de spate este însoțită de:

• tulburări ale urinării sau ale scaunului ori amorțeală în zona perineului și pe fața internă a coapselor,
• slăbiciune în creștere a piciorului sau amorțeală a membrelor,
• febră, frisoane, scădere în greutate fără motiv,
• durere puternică după o cădere sau un traumatism, mai ales la o persoană în vârstă sau cu osteoporoză,
• durere nocturnă care nu cedează în repaus sau durere apărută la o persoană cu antecedente de boală tumorală,
• durere bruscă, ca o sfâșiere, în piept sau în abdomen, care iradiază spre spate.

Merită să mergeți la medic și dacă durerea nu scade după câteva zile, persistă mai mult de 4–6 săptămâni, reapare sau apare pentru prima dată după vârsta de 50 de ani ori înainte de 20 de ani. Durerea matinală de lungă durată, cu rigiditate care cedează după ce vă dezmorțiți, poate fi un simptom al unei boli inflamatorii, despre care scriem în articolele despre bolile reumatice și poliartrita reumatoidă.

Ce întrebări merită adresate medicului sau kinetoterapeutului?

• Durerea mea are caracteristicile unei dureri nespecifice tipice sau există semne care necesită investigații suplimentare?
• Ce mișcări și ce eforturi ar trebui să evit și care sunt recomandate?
• Ce medicamente pot lua în siguranță, având în vedere bolile mele și celelalte medicamente?
• Ce exerciții să fac zilnic și cât timp?
• Când mă pot întoarce la muncă, la sport și la ridicarea de greutăți?
• Prin ce voi ști că am nevoie de un control sau de investigații suplimentare?