Reumatismul: simptome și tipuri de boli reumatice

Reumatismul este denumirea populară a peste două sute de boli diferite care afectează articulațiile, oasele, mușchii, tendoanele și țesutul conjunctiv. Le unesc durerea și limitarea mișcării, dar cauzele, evoluția și tratamentul pot fi complet diferite. De aceea medicii nu vorbesc despre o singură boală „reumatism”, ci despre boli reumatice, iar diagnosticarea și tratarea lor revine reumatologului.

Acest articol este o prezentare a întregii grupe: explică care sunt principalele tipuri de boli reumatice, după ce se recunosc, cum se deosebește durerea inflamatorie de cea mecanică și când să nu amâni vizita la medic. Despre una dintre cele mai importante afecțiuni scriem detaliat în articolul despre poliartrita reumatoidă, iar despre durerea și degenerarea articulațiilor – în textul despre durerile articulare.

Ce este reumatismul și de ce înșală denumirea?

Cuvântul „reumatism” înseamnă în vorbirea obișnuită de regulă orice durere cronică a articulațiilor, a mușchilor sau a coloanei. În medicină nu este un diagnostic. Altădată se numea așa orice afecțiune dureroasă a aparatului locomotor, astăzi se știe că în spatele ei se află o grupă foarte diversă de boli: inflamatorii, degenerative, metabolice, autoimune și dureroase.

Această deosebire are o importanță reală. O boală inflamatorie necesită un tratament rapid, specific, care protejează articulațiile de distrugere, iar degenerarea – mișcare, reducerea greutății și tratament simptomatic. Simpla formulare „am reumatism” nu permite deci alegerea terapiei – este nevoie de diagnosticarea unei boli concrete.

Care sunt tipurile de boli reumatice?

Bolile reumatice se împart în mai multe grupe principale, deși granițele dintre ele nu sunt întotdeauna clare:

Grupa	Exemple	Caracteristici
Boli inflamatorii ale articulațiilor	poliartrita reumatoidă, spondilita anchilozantă, artrita psoriazică, artrita idiopatică juvenilă	Inflamație autoimună, durere în repaus, redoare lungă de dimineață
Boli degenerative	boala degenerativă a articulațiilor (artroza), degenerarea coloanei	Uzura cartilajului, durere la efort, redoare scurtă
Boli metabolice și microcristaline	guta, pseudoguta	Cristale în articulație, durere puternică, în crize
Boli ale țesutului conjunctiv	lupus eritematos sistemic, scleroză sistemică, sindrom Sjögren, polimiozită	Afectarea mai multor organe, nu doar a articulațiilor
Inflamații ale vaselor	polimialgia reumatică, arterita cu celule gigante	Inflamația pereților vaselor, simptome generale
Sindroame dureroase ale țesuturilor moi	fibromialgie, inflamația tendoanelor și a burselor	Durere a mușchilor și a zonelor din jurul articulațiilor, fără distrugerea articulației
Infecții ale articulațiilor și ale oaselor	artrita septică, osteomielita	Stare de urgență, necesită tratament rapid cu antibiotice

Printre bolile inflamatorii ale articulațiilor se disting în special două, pe lângă PR: artrita psoriazică, care se dezvoltă la unele persoane cu psoriazis, și spondilita anchilozantă. Dintre bolile metabolice cea mai frecventă este guta, iar despre infecția oaselor scriem în articolul despre osteomielită.

Care sunt simptomele bolilor reumatice?

Cele mai frecvente simptome ale bolilor reumatice sunt durerea cronică a articulațiilor sau a coloanei, redoarea după trezire, umflarea articulațiilor și oboseala. În funcție de boală, se pot adăuga simptome generale și în afara articulațiilor. Merită să fii atent la:

• durere a articulațiilor, a mușchilor sau a coloanei care persistă săptămâni întregi,
• redoare, mai ales după trezire sau după ce ai stat mai mult timp așezat,
• umflare, roșeață și căldură în zona unei articulații,
• limitarea mobilității și scăderea capacității funcționale a mâinilor, a picioarelor sau a coloanei,
• oboseală cronică, slăbiciune, subfebrilitate și scădere neintenționată în greutate,
• simptome în afara aparatului locomotor: modificări ale pielii și ale unghiilor, uscăciunea ochilor și a gurii, inflamația ochiului, ulcerații în gură, degete care se albesc sau se învinețesc la frig, erupție după expunerea la soare.

Simptomele pot avea caracter de criză (ca în gută) sau pot crește lent de-a lungul lunilor. Uneori boala începe la o singură articulație, alteori la mai multe simultan.

Cum deosebești durerea inflamatorie de cea mecanică?

Durerea inflamatorie apare în repaus, adesea în a doua jumătate a nopții, este însoțită de o redoare lungă de dimineață (de obicei mai mult de 30–60 de minute), iar mișcarea aduce alinare. Durerea mecanică, tipică pentru degenerări, se accentuează în timpul efortului și spre sfârșitul zilei, iar odihna o diminuează; redoarea de dimineață durează puțin.

Este unul dintre cele mai importante indicii în diagnostic, pentru că durerile inflamatorii necesită un diagnostic și un tratament rapid, modificator al bolii, iar cele mecanice – în principal mișcare, reducerea greutății și tratament simptomatic. În cazul unei dureri de spate cu caracter inflamator, care începe la persoane tinere, trezește noaptea și se ameliorează după mișcare, trebuie să te gândești la bolile inflamatorii ale coloanei, nu la o simplă suprasolicitare – deosebirile le descriem și în articolul despre durerile de coloană și radiculopatii.

• Trăsăturile durerii inflamatorii: durere nocturnă și de dimineață, redoare lungă, ameliorare după dezmorțire, umflarea articulației, oboseală, uneori subfebrilitate.
• Trăsăturile durerii mecanice: durere după efort, spre sfârșitul zilei, alinare după odihnă, redoare scurtă, cracmente în articulație, absența simptomelor generale.

Afectează bolile reumatice doar persoanele în vârstă?

Nu. Deși artroza și guta apar mai des odată cu vârsta, multe boli inflamatorii încep la vârste tinere și mijlocii, iar unele, precum artrita idiopatică juvenilă, încă din copilărie. Anumite boli, de exemplu lupusul sau PR, afectează mai des femeile, iar spondilita anchilozantă începe de obicei la adulții tineri. Vârsta nu ar trebui deci să fie un motiv pentru a minimaliza simptomele cronice.

La copii, pe reumatism pot indica șchiopătatul persistent, refuzul de a folosi un membru, umflarea unei articulații sau redoarea de dimineață. Durerile „de creștere” apar de obicei seara sau noaptea, fără umflare, și nu limitează mișcarea.

Provoacă frigul și umezeala reumatism?

Nu. Vremea nu provoacă bolile reumatice, deși multe persoane cu dureri articulare cronice simt o accentuare a acuzelor la schimbarea presiunii, la frig sau la umezeală. Mecanismul acestui fenomen nu este bine cunoscut. Răcirea articulațiilor sau „curentul” nu este cauza PR și nici a altor boli inflamatorii.

Căldura poate totuși aduce o alinare de moment a redorii și a încordării musculare, iar frigul – în caz de umflare recentă. Sunt metode care ameliorează simptomele, nu tratează boala.

Ce crește riscul bolilor reumatice?

Cauzele majorității bolilor reumatice nu sunt pe deplin cunoscute. De obicei acționează mai mulți factori deodată: predispoziția genetică, tulburările imunității, factorii de mediu și stilul de viață. Factorii de risc cunoscuți sunt:

• fumatul – crește riscul de PR și agravează evoluția multor boli inflamatorii,
• excesul de greutate și obezitatea – încarcă articulațiile și favorizează guta și degenerarea,
• antecedentele familiale de boli autoimune,
• psoriazisul – crește riscul de artrită psoriazică,
• traumatismele articulațiilor și munca fizică grea – favorizează degenerarea,
• unele infecții, care pot declanșa o artrită reactivă.

Boli asociate care merită verificate la persoanele cu dureri articulare sunt tulburările funcției tiroidei – le descriem în articolul despre simptomele unei tiroide bolnave.

Cum se diagnostichează bolile reumatice?

Baza este anamneza și examenul fizic, care evaluează articulațiile, coloana și alte sisteme. Medicul întreabă despre tipul durerii, momentul zilei, durata redorii, simptomele pe piele și la ochi, bolile din familie și medicamentele pe care le iei. Pe această bază decide ce investigații să recomande.

• Analize de sânge: hemoleucogramă, VSH, CRP, probe hepatice și renale, la nevoie factor reumatoid, anticorpi anti-CCP, anticorpi antinucleari (ANA) sau nivelul acidului uric.
• Investigații imagistice: radiografie, ecografia articulațiilor, rezonanță magnetică, iar în situații selectate tomografie sau densitometrie.
• Examenul lichidului articular: permite deosebirea inflamației de gută și de infecție.

Intervalele de referință depind de laborator. O singură valoare modificată, fără simptome, rareori indică o boală – de exemplu, un titru mic, întâmplător, de anticorpi antinucleari poate fi prezent la persoane sănătoase. De aceea rezultatele trebuie întotdeauna interpretate în contextul simptomelor.

Cum se tratează bolile reumatice?

Tratamentul se alege în funcție de diagnostic. În bolile inflamatorii baza o constituie medicamentele modificatoare ale evoluției bolii și, la nevoie, medicamentele biologice și țintite, stabilite de reumatolog. Durerea și redoarea sunt ameliorate de antiinflamatoarele nesteroidiene, folosite cu prudență din cauza reacțiilor adverse asupra stomacului, rinichilor și sistemului circulator. În gută se folosesc medicamente care scad nivelul acidului uric, iar în degenerări – mișcare, kinetoterapie și reducerea greutății.

Fiecare terapie trebuie însoțită de:

• activitate fizică regulată, adaptată stării articulațiilor,
• menținerea unei greutăți normale,
• renunțarea la fumat,
• o alimentație sănătoasă, echilibrată,
• grija pentru oase, inclusiv prevenția osteoporozei, mai ales în tratamentul cu glucocorticoizi.

Bolile reumatice sunt în majoritate cronice, dar datorită medicamentelor moderne multe persoane trăiesc activ și fără limitări serioase. Esențiale sunt diagnosticul precoce și controalele regulate.

Ce nu ajută în reumatism?

Nu există dovezi că „curele de detoxifiere”, unguentele cu venin, compresele cu varză, brățările magnetice sau diverse plante luate separat tratează bolile reumatice. Ele pot în schimb întârzia o terapie eficientă sau pot interacționa cu medicamentele. La fel, dieta nu tratează bolile reumatice – excepția este guta, unde schimbarea obiceiurilor ajută, deși de obicei nu înlocuiește medicamentele.

Multe persoane întreabă despre suplimentele pentru articulații. Dovezile privind eficacitatea lor sunt neconcludente și le discutăm în articolul despre durerile articulare. Înainte de a folosi orice preparat, mai ales în sarcină, în timpul alăptării și la tratamentul cu medicamente anticoagulante, trebuie să te consulți cu medicul sau cu farmacistul.

La ce medic mergi cu dureri articulare?

De obicei primul pas este medicul de familie, care va face anamneza, va recomanda analizele de bază și, la nevoie, te va îndruma către un reumatolog sau un ortoped. Reumatologul se ocupă de bolile inflamatorii și sistemice, ortopedul – de traumatisme, degenerări și tratamentul chirurgical. În durerile de coloană poate ajuta și un kinetoterapeut, iar în psoriazis – un dermatolog.

Înainte de vizită este bine să notezi care articulații dor, când durerea este cea mai mare, cât durează redoarea de dimineață, ce medicamente iei și dacă în familie cineva a suferit de boli reumatice sau de psoriazis. Astfel de notițe ușurează mult diagnosticul.

Când te prezinți la medic?

Merită să programezi o vizită la medic atunci când durerea și umflarea articulațiilor persistă mai mult de câteva săptămâni, redoarea de dimineață durează mai mult de o oră, simptomele afectează mai multe articulații sau apar împreună cu febră, erupție, oboseală sau inflamația ochiului. La un copil, orice șchiopătat persistent sau umflare a unei articulații necesită evaluare.

Urgent, în aceeași zi, trebuie să ceri ajutor în caz de articulație brusc umflată, fierbinte și foarte dureroasă, cu febră, în caz de slăbire a forței membrelor, tulburări de sensibilitate sau de control al urinării și al scaunului, în caz de durere de cap puternică cu durere la tâmple și tulburări de vedere la o persoană peste 50 de ani, precum și în caz de durere în piept și dificultăți de respirație. Durerile care iradiază în picior le descriem în articolul despre sciatică.