Dureri articulare: cauze, artroză și metode de ameliorare

Durerea articulară (artralgia) este o suferință cu care, mai devreme sau mai târziu, se confruntă majoritatea adulților. Cea mai frecventă cauză este boala degenerativă a articulațiilor, adică artroza, dar durerea poate fi provocată și de un traumatism, de suprasolicitare, de inflamație, de gută sau de o infecție. Cel mai mult despre cauză spune modul în care se comportă durerea: când se accentuează, cât timp durează redoarea și dacă este însoțită de umflături.

În acest articol ne concentrăm asupra durerilor articulare din viața de zi cu zi: cauze, artroza genunchilor, șoldurilor și mâinilor, precum și modalități de a ameliora simptomele. Bolile inflamatorii cronice sunt tratate separat: poliartrita reumatoidă și o prezentare generală în textul despre bolile reumatismale.

Care sunt cele mai frecvente cauze ale durerilor articulare?

Cea mai frecventă cauză a durerii articulare cronice la adulți este boala degenerativă. La persoanele mai tinere, mai des sunt răspunzătoare traumatismele și suprasolicitarea, iar o durere bruscă și foarte intensă într-o singură articulație poate indica gută sau o infecție. Lista completă a cauzelor este lungă:

• Boala degenerativă (artroza) – afectează cel mai des genunchii, șoldurile, articulațiile mici ale mâinilor, picioarelor și coloana vertebrală.
• Traumatisme și suprasolicitare – entorse, ruperi parțiale de ligamente, leziuni de menisc, inflamația tendoanelor și a burselor după un efort excesiv sau monoton.
• Bolile inflamatorii ale articulațiilor – poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică, spondilita anchilozantă.
• Guta – crize bruște de durere foarte intensă, adesea la articulația degetului mare de la picior.
• Infecții – artrita bacteriană (urgență) și durerile articulare apărute în cursul infecțiilor virale.
• Boli sistemice și medicamente – lupus, hipotiroidism; unele medicamente, de exemplu inhibitorii de aromatază folosiți în tratamentul cancerului de sân sau statinele, provoacă la unele persoane dureri articulare și musculare.
• Durere cu originea în afara articulației – de exemplu din coloana vertebrală sau din mușchi, uneori iradiată spre șold sau genunchi.

La copii și adolescenți, durerile articulare pot fi legate de creștere sau de suprasolicitare, dar o umflătură persistentă, șchiopătatul sau febra necesită investigații.

Ce este boala degenerativă a articulațiilor?

Boala degenerativă a articulațiilor este o afecțiune cronică în care cartilajul articular își pierde grosimea și calitatea, iar osul de dedesubt și țesuturile din jurul articulației se remodelează. Odinioară era considerată o simplă „uzură”, astăzi se știe că este un proces care afectează întreaga articulație, inclusiv osul, capsula, mușchii și membrana sinovială, cu participarea unei inflamații ușoare.

Riscul este crescut de:

• excesul de greutate și obezitatea – în special pentru genunchi, dar și pentru articulațiile mâinilor,
• traumatismele articulare anterioare, de exemplu leziunile de menisc sau de ligamente,
• munca fizică grea și suprasolicitările repetate, precum îngenuncherea frecventă sau ridicarea de greutăți,
• defectele de postură și de ax al membrelor, de exemplu genunchii în X sau în O,
• predispoziția familială și sexul feminin, mai ales după menopauză,
• vârsta – deși vârsta în sine nu este o boală și nu orice persoană în vârstă are simptome accentuate.

Care sunt simptomele artrozei?

Durerea degenerativă tipică se accentuează la efort și spre sfârșitul zilei, iar în repaus dispare. Redoarea de dimineață durează puțin, de obicei până la aproximativ o jumătate de oră. Cu timpul apar:

• cracmente sau scârțâit la mișcare,
• limitarea treptată a mobilității,
• lărgirea conturului articulației și îngroșări, numite la mâini noduli Heberden (articulațiile de la capătul degetelor) și Bouchard (articulațiile mijlocii),
• senzația de instabilitate sau de „cedare” a genunchiului,
• acutizări cu umflătură, sensibilitate la atingere și durere nocturnă.

Durerea și simptomele sunt adesea variabile: perioadele de agravare alternează cu perioade de ameliorare. Diagnosticul se bazează pe simptome și pe examinarea articulației, iar radiografia confirmă modificările – gradul lor pe imagine nu corespunde întotdeauna cu intensitatea durerii. Se întâmplă ca modificări evidente să nu provoace aproape nicio suferință, iar durerea să fie mare în cazul unor modificări mici.

Care articulații sunt cel mai des afectate de artroză?

• Genunchii – durere la urcatul scărilor, la ridicarea de pe scaun, la îngenunchere; deseori primele simptome apar după efort.
• Șoldurile – durere în zona inghinală sau în zona fesei, uneori iradiată spre genunchi, dificultăți la îmbrăcatul șosetelor și al pantofilor.
• Mâinile – durere și îngroșarea articulațiilor degetelor și a bazei policelui, dificultăți la activitățile de precizie.
• Coloana vertebrală – durere și redoare, uneori compresiune pe nervi; mai multe în articolele despre durerile de coloană și despre sciatică.

Cum se deosebește artroza de artrita inflamatorie?

Cel mai simplu se deosebesc după momentul în care doare și după cât durează redoarea. Artroza doare mai ales la efort și seara, iar inflamația – noaptea, dimineața devreme și după repaus, cu redoare matinală îndelungată și oboseală.

Caracteristică	Artroză	Inflamație
Când doare cel mai tare	După efort, seara	Noaptea, dimineața devreme, după repaus
Redoarea de dimineață	Scurtă	Lungă, peste o oră
Efectul mișcării	Încărcarea accentuează durerea	Mișcarea aduce alinare
Umflătură și căldură locală	Periodic, în acutizări	Frecvente, evidente
Simptome generale	De obicei absente	Oboseală, stare subfebrilă
Articulațiile mâinii afectate tipic	Articulațiile de la capătul degetelor și baza policelui	Articulațiile de la baza degetelor și încheieturile mâinilor

Este o simplificare, deoarece cele două procese pot coexista. Dacă nu știi care dintre ele te afectează, cere părerea unui medic.

Ce analize și investigații merită făcute în cazul durerilor articulare?

În cazul unei dureri degenerative tipice la o persoană de peste 45–50 de ani, deseori este suficient consultul medical, iar radiografia se face atunci când este nevoie de confirmarea diagnosticului sau când se planifică un tratament chirurgical. Analizele de sânge nu diagnostichează artroza, dar ajută la excluderea altor cauze, mai ales când se suspectează o inflamație.

• Radiografia articulației – arată îngustarea spațiului articular, osteofitele (excrescențe osoase) și modificările osoase.
• Ecografia – evaluează lichidul din articulație, tendoanele, bursele și membrana sinovială.
• Rezonanța magnetică – utilă când se suspectează o leziune de menisc sau de ligamente și în diagnosticul diferențial.
• Analizele de sânge – VSH, CRP, hemoleucograma, la nevoie acid uric și factori reumatoizi; rezultatele se interpretează întotdeauna ținând cont de valorile de referință ale laboratorului respectiv.
• Examinarea lichidului articular – atunci când o articulație se umflă brusc, pentru a deosebi guta, inflamația și infecția.

Ce ajută în durerile articulare?

În durerea din artroză, cel mai bine acționează combinația dintre mișcare, reducerea excesului de greutate și medicamentele pentru ameliorarea pe termen scurt a durerii. Abordarea fără medicamente este baza tratamentului, iar medicamentele o completează în perioadele de accentuare a simptomelor.

Mișcarea și kinetoterapia

Exercițiile regulate care întăresc mușchii din jurul articulației și îmbunătățesc rezistența sunt una dintre cele mai bine documentate metode de tratament al artrozei. Se potrivesc bine înotul, exercițiile în apă, mersul pe bicicletă, mersul pe jos și exercițiile de forță cu încărcare mică a articulațiilor. Imobilitatea înrăutățește de obicei starea articulației, deoarece slăbește mușchii și crește redoarea. Kinetoterapeutul alege exercițiile, terapia manuală și, la nevoie, cârjele, bastonul, orteze și tălpile ortopedice.

Durerea din timpul exercițiilor nu înseamnă întotdeauna că acestea fac rău – un disconfort mic și trecător este acceptabil, dar o durere ascuțită care persistă mai mult de câteva ore după efort este un semnal că trebuie redusă încărcarea.

Reducerea greutății corporale

Fiecare kilogram pierdut reduce încărcarea genunchilor și a șoldurilor, iar în caz de exces de greutate este unul dintre cei mai eficienți pași. Chiar și o scădere moderată în greutate reduce de obicei durerea și îmbunătățește capacitatea de mișcare. Regulile de slăbire în siguranță sunt descrise în articolul ce ajută la slăbit.

Medicamente și proceduri

• Căldura sau frigul – compresă caldă în caz de redoare, rece în caz de umflătură recentă după o traumă; efectul este pe moment.
• Antiinflamatoarele nesteroidiene topice (geluri, unguente) – de obicei bine tolerate și mai sigure pentru stomac decât tabletele, mai ales în durerile de genunchi și de mâini.
• Paracetamolul – este uneori folosit ca medicament de primă intenție în durerea ușoară, deși eficacitatea lui în artroză este limitată.
• Antiinflamatoarele nesteroidiene orale – mai eficiente în suferințele mai intense, dar necesită prudență în bolile de stomac, rinichi, inimă și în hipertensiunea arterială, și folosirea lor cât mai scurt posibil. Nu se asociază între ele fără recomandarea medicului.
• Injecțiile intraarticulare – corticosteroizii oferă de obicei o ameliorare de scurtă durată în acutizare; pentru acidul hialuronic dovezile de eficacitate sunt neconcludente. Decizia aparține medicului, după evaluarea articulației.
• Tratamentul chirurgical – endoprotezarea genunchiului sau a șoldului este luată în considerare atunci când durerea și limitarea capacității de mișcare sunt mari, iar celelalte metode nu ajută. Este o intervenție eficientă, care la multe persoane îmbunătățește semnificativ calitatea vieții.

Medicamentele eliberate pe bază de rețetă, inclusiv opioidele, nu se folosesc de rutină, iar alegerea lor depinde de starea pacientului. Dozele și durata tratamentului le stabilește medicul.

Funcționează suplimentele pentru articulații?

Dovezile privind eficacitatea glucozaminei, condroitinei, colagenului și a preparatelor similare în boala degenerativă sunt neconcludente, iar ghidurile multor societăți științifice nu le recomandă ca standard. La unele persoane aceste preparate aduc o ameliorare mică, la altele nu au niciun efect; ele nu refac cartilajul distrus. Nu pot fi tratate ca un înlocuitor al mișcării și al tratamentului.

Înainte de a le folosi, în special în sarcină, în timpul alăptării, în diabet, în alergia la fructe de mare și în cazul tratamentului cu anticoagulante, merită să te consulți cu medicul sau cu farmacistul. La fel, trebuie să abordezi cu prudență reclamele pentru unguente, cure și dispozitive „miraculoase” pentru articulații.

Cum îți îngrijești articulațiile zilnic?

Ajută reguli simple, care reduc încărcarea și întârzie progresia modificărilor:

• menținerea unei greutăți corporale normale,
• schimbarea poziției din când în când la munca sedentară, pauze scurte pentru dezmorțire,
• încălzirea înainte de efort și creșterea treptată a intensității antrenamentului,
• încălțăminte comodă, cu amortizare, și evitarea tocurilor înalte,
• evitarea suprasolicitărilor repetate, de exemplu îngenuncherea frecventă sau ridicarea de greutăți,
• o alimentație echilibrată, cu suficient calciu și vitamina D, și mișcare regulată, care sunt benefice și pentru oase – mai multe despre protejarea oaselor scriem în articolul despre osteoporoză.

Nu există o singură „dietă pentru articulații”, dar un tipar alimentar bogat în legume, fructe, pește, ulei de măsline și produse integrale favorizează sănătatea generală și menținerea greutății. Când se suspectează gută, se aplică reguli suplimentare, descrise într-un articol separat.

Durerea articulară înseamnă întotdeauna boală?

Nu. Durerea trecătoare după un efort neobișnuit, o plimbare lungă sau schimbarea încălțămintei este frecventă și de obicei dispare după câteva zile de odihnă. Doar durerea care persistă săptămâni întregi, reapare, limitează activitățile zilnice sau este însoțită de umflătură merită investigată. În acest caz merită căutate și cauze din afara articulației: deficitul de vitamina D, hipotiroidismul sau reacțiile adverse ale medicamentelor.

Se întâmplă și ca durerea simțită în articulație să fie de fapt o durere iradiată – de exemplu, durerile de genunchi pot proveni din șold, iar suferințele din picior – din coloana vertebrală.

Când durerea articulară necesită un consult urgent?

Ajutor trebuie căutat urgent, chiar în aceeași zi, atunci când:

• articulația devine brusc fierbinte, roșie, foarte dureroasă și apar febră sau frisoane – poate fi o infecție a articulației, care amenință cu o deteriorare permanentă,
• durerea a apărut după o traumă și nu poți sprijini membrul sau se observă o deformare,
• durerea articulară este însoțită de stare generală proastă, erupție cutanată sau scădere inexplicabilă în greutate,
• apar slăbiciune a membrului, amorțeală sau tulburări de control al urinării și al scaunului,
• gamba este umflată de o singură parte, dureroasă, cu căldură locală sau roșeață – poate fi tromboză venoasă profundă.

Programează o vizită la medic atunci când durerea persistă mai mult de câteva săptămâni, reapare, te trezește noaptea, afectează mai multe articulații sau limitează activitățile zilnice. Dacă bănuiești o boală inflamatorie a articulațiilor – de exemplu ai redoare matinală lungă și umflături – nu amâna, deoarece tratamentul precoce are atunci o importanță esențială. Infecția oaselor este descrisă în articolul despre osteomielită.