Perleșul – cauze, tratament și remedii de casă

Perleșul înseamnă crăpături dureroase, roșeață și eroziuni în colțurile gurii, de o parte sau de ambele părți. Medicii îl numesc cheilită angulară (inflamația colțurilor gurii). Pielea de aici este permanent umedă de la salivă și se întinde când vorbim și când mâncăm, de aceea crapă și se infectează ușor, cel mai adesea cu drojdii (candida) sau cu bacterii.

Multe cazuri se vindecă în câteva zile printr-o îngrijire delicată, dar perleșul care revine sau nu trece poate fi un semnal de deficite, de proteză prost adaptată sau de boală. Mai jos descriem ce îl poate provoca, ce ajută, ce remedii de casă merită respinse și când este nevoie de investigații.

De unde apare perleșul?

De cele mai multe ori se combină mai mulți factori. Saliva ajunge în colțurile gurii, pielea macerată de umezeală crapă ușor, iar la agravare participă o infecție. Perleșul nu este deci „o singură boală”, ci un simptom comun al unor cauze diferite. Îl favorizează:

• buzele uscate, crăpate și lingerea lor,
• pliurile pielii din jurul gurii, de exemplu după pierderea dinților, în cazul unei proteze prost adaptate sau la persoanele cu salivație continuă,
• sugerea suzetei sau a degetului la copii,
• deficitul de fier, de vitamine din grupa B (în special B2, B6, B12 și acid folic) și de zinc,
• diabetul, scăderea imunității, anemia,
• unele medicamente, printre care retinoizii folosiți în tratamentul acneei severe, medicamentele care usucă mucoasele, antibioticele și medicamentele care scad imunitatea,
• infecția cu drojdii sau cu bacterii (stafilococ), uneori cu virusul herpetic.

Mai multe despre rolul vitaminelor găsești în articolul despre vitaminele din grupa B, iar despre fier și zinc – în articolul despre microelemente.

Cum arată perleșul și cum se deosebește de alte leziuni?

Perleșul tipic înseamnă răni roșii, crăpate, uneori cu secreții sau acoperite cu crustă, în colțul gurii, care ard și dor când deschizi gura. Pielea poate fi îngroșată, albicioasă și macerată, iar crăpătura pătrunde în profunzimea colțului. De obicei apare pe ambele părți, dar poate afecta și un singur colț.

Nu orice leziune în acest loc este perleș. Poate fi confundat cu:

• herpesul labial – începe cu furnicături și vezicule, de obicei pe marginea buzei sau pe pielea de lângă gură, și nu chiar în colț,
• alergia de contact – la pasta de dinți, ruj, balsam de buze, unele produse alimentare, metalele din aparatele dentare,
• dermatita atopică sau uscăciunea pielii feței – perleșul poate face parte dintr-o problemă mai largă a pielii (vezi dermatita atopică),
• candidoza orală – depunere albă în cavitatea bucală, care poate coexista cu perleșul,
• mai rar bolile mucoasei sau cancerul de piele, mai ales când leziunea este unilaterală și nu se vindecă săptămâni la rând.

Ce ajută în perleș?

Cea mai simplă măsură este limitarea umezelii și a iritațiilor și protejarea pielii. Perleșul fără infecție dispare adesea în câteva zile dacă pielea este lăsată în pace. Dacă după 1–2 săptămâni nu există ameliorare sau leziunile revin, este nevoie de un tratament adaptat cauzei.

Îngrijire delicată

Nu linge buzele, nu zgâria crustele, nu usca pielea. Colțurile se pot spăla blând, apoi se aplică un strat subțire de unguent protector neutru (de exemplu vaselină sau lanolină). Stratul de grăsime protejează de salivă și reduce crăparea la deschiderea gurii.

Merită să ai grijă și de igiena cavității bucale, să schimbi periuța de dinți după încheierea infecției și să elimini un eventual factor iritant, cum ar fi un produs cosmetic nou sau pasta de dinți. Persoanele cu proteze ar trebui să meargă la stomatolog – o proteză prost adaptată este o cauză frecventă a recidivelor. Când buzele sunt uscate ajută un balsam protector; regulile generale le descriem în articolul despre îngrijirea pielii uscate.

Tratament antimicrobian

Dacă perleșul nu dispare, medicul recomandă de obicei un unguent antifungic sau antibacterian, uneori asociat cu un steroid blând, ales în funcție de cauză. În infecția cu drojdii se folosesc preparate cu azoli (de exemplu miconazol, clotrimazol), iar în infecția bacteriană – acid fusidic sau mupirocină. Folosirea unui unguent nepotrivit (de exemplu doar un steroid fără medicament antifungic) poate agrava infecția, de aceea nu merită să îl alegi singur. Durata tratamentului o stabilește medicul; de obicei cura nu se întrerupe în primele zile după ameliorare.

Tratarea cauzei

În caz de recidive este necesar un diagnostic. Medicul poate recomanda, printre altele:

• hemoleucograma,
• feritina (rezervele de fier),
• glicemia sau alte analize pentru depistarea diabetului,
• uneori vitamina B12, acidul folic și zincul,
• un frotiu din colțurile gurii, dacă tratamentul nu dă rezultate.

Valorile de referință depind de laborator, de aceea interpretează rezultatul după intervalul din buletin. Deficitul constatat se completează. Suplimentele fără un deficit dovedit de obicei nu ajută, iar excesul lor poate fi dăunător. Uneori cauza deficitelor este o boală a tubului digestiv care afectează absorbția, de exemplu boala celiacă sau bolile inflamatorii intestinale – atunci se tratează boala de bază.

Funcționează remediile de casă pentru perleș?

Mai jos evaluăm metodele populare. Ține minte că rana din colțul gurii este foarte sensibilă, iar o parte din ce aplici pe ea ajunge în gură.

• Mierea – are un efect antibacterian și hidratant blând, deci ungerea poate aduce ușurare, dar nu există dovezi că tratează infecția cu drojdii, iar un preparat lipicios lins de pe piele favorizează umezeala. Nu da miere sugarilor sub 12 luni.
• Aloe – sucul din frunză poate calma iritația, dar singur nu tratează infecția. Mai multe în articolul despre aloe.
• Drojdie cu lapte și zahăr – nu ar trebui folosite. Perleșul este adesea provocat de drojdii, iar drojdia și zahărul le favorizează dezvoltarea.
• Untura de pește – un preparat gras protector, dar nu tratează cauza; luată pe cale internă în cantități mari furnizează vitaminele A și D, al căror exces este dăunător (vezi vitaminele liposolubile).
• Apa oxigenată, spirtul și pasta de dinți – irită rana și încetinesc vindecarea; pasta poate și sensibiliza. Nu le folosi.
• Uleiul de arbore de ceai și alte uleiuri esențiale – pot irita și sensibiliza puternic, mai ales pe pielea lezată; nu există dovezi ale eficacității lor în perleș.
• Coaja de măr și alte comprese – nu există dovezi de eficacitate, există riscul contaminării rănii.

În practică, cel mai sigur se dovedește protejarea pielii cu un unguent neutru și eliminarea factorilor favorizanți.

Este contagios perleșul?

Perleșul în sine nu este foarte contagios, dar microbii care îl provoacă se pot transmite prin veselă comună, prosoape și produse cosmetice pentru buze. Riscul este mai mare când cineva din jur are imunitatea scăzută. În timpul bolii nu folosi în comun tacâmurile, prosoapele sau rujul și spală-te des pe mâini. Sărutările este mai bine să le amâni până la vindecare, mai ales dacă se suspectează herpes.

Perleșul la copii și la persoanele în vârstă

La copii perleșul rezultă cel mai des din sugerea suzetei sau a degetului, din lingerea buzelor și din salivație, inclusiv în perioada erupției dinților. Copilului îi ajunge de obicei protejarea pielii cu o cremă grasă și limitarea umezelii, dar leziunile recidivante merită discutate cu pediatrul, pentru a verifica hemoleucograma și alimentația. Nu folosi miere la sugari.

La persoanele în vârstă perleșul se leagă adesea de pierderea dinților, de proteze și de șanțurile din jurul gurii, în care se adună saliva. Ajută adaptarea protezei, precum și tratarea unei eventuale anemii și a diabetului. La vârstnici este deosebit de important și să se excludă deficitele nutriționale.

Cum previi recidivele?

• Folosește balsam protector atunci când buzele sunt uscate și nu le linge.
• Ai grijă de alimentație, inclusiv de produsele bogate în fier și în vitamine din grupa B: carne, pește, ouă, lactate, leguminoase, produse integrale, legume verzi.
• Controlează regulat starea dinților și adaptarea protezei; scoate proteza noaptea și curăț-o.
• Nu folosi în comun prosoape, ruj și tacâmuri în timpul perleșului.
• La copii limitează, dacă este posibil, sugerea suzetei și a degetului.
• Dacă ai diabet, ai grijă de o bună echilibrare a glicemiei – nivelul crescut al zahărului favorizează infecțiile cu drojdii.

Când mergi la medic?

Merită să mergi la medicul de familie, la stomatolog sau la dermatolog dacă perleșul:

• nu dispare după aproximativ 1–2 săptămâni de îngrijire delicată,
• recidivează frecvent,
• este însoțit de durere puternică, extinderea leziunilor, puroi sau febră,
• apare împreună cu paloare, oboseală, pierdere în greutate, sete excesivă sau depunere albă în cavitatea bucală,
• afectează un sugar sau o persoană cu diabet ori cu imunitate scăzută.

Leziunile care persistă mult timp și nu se vindecă în ciuda tratamentului trebuie examinate de medic, pentru a exclude alte boli ale pielii și ale mucoaselor, inclusiv leziunile tumorale. Mergi la medic și dacă crăpăturile au apărut după începerea unui medicament nou.

Întrebări pentru medic

• În cazul meu cauza este o infecție, un deficit sau o iritație?
• Ce analize merită făcute dacă perleșul revine?
• Ce unguent să folosesc și cât timp?
• Nu contribuie la problemă proteza sau aparatul meu dentar?