Tratamentul ficatului – alimentație, regenerare, mituri

Tratamentul ficatului începe întotdeauna cu stabilirea și îndepărtarea cauzei lezării: un virus, alcoolul, excesul de greutate, un medicament dăunător sau o boală autoimună. Ficatul are o mare capacitate de regenerare, așa că, atunci când factorul care îl lezează încetează să acționeze, organul se reface adesea. Nu există în schimb „curățare a ficatului” și nici dietă-minune care să accelereze acest proces – ele nu au temei științific.

Mai jos descriem cum se tratează diferitele boli ale ficatului, ce susține într-adevăr acest organ, cum să mănânci în bolile lui și ce să crezi despre cure, plante și suplimente „pentru ficat” foarte populare.

Cum se tratează bolile ficatului?

Tratamentul depinde de diagnostic și este condus de un medic, cel mai adesea gastroenterolog sau hepatolog. Nu există un singur „medicament pentru ficat”, deoarece bolile diferite au cauze diferite. Pe scurt:

• hepatita virală – medicamente antivirale; tipul C este astăzi vindecabil în majoritatea cazurilor, iar tipul B se controlează cu medicamente (hepatita B și C),
• steatoza hepatică – schimbarea stilului de viață, reducerea greutății, tratarea diabetului și a tulburărilor lipidice (steatoza, ciroza și insuficiența),
• boala hepatică alcoolică – abstinență totală, sprijin în tratarea dependenței, completarea deficiențelor,
• bolile autoimune și ale căilor biliare – medicamente care reduc imunitatea sau îmbunătățesc fluxul bilei, alese în funcție de diagnostic,
• bolile metabolice și ereditare – de exemplu hemocromatoza (exces de fier) sau boala Wilson (exces de cupru) au metode proprii de tratament,
• lezarea medicamentoasă – oprirea medicamentului dăunător și, la nevoie, tratament în spital,
• ciroza – tratarea cauzei și a complicațiilor, iar în forma avansată luarea în considerare a transplantului,
• tumorile – intervenție chirurgicală, tratament local sau sistemic (cancerul de ficat).

Nicio dietă și nicio plantă nu înlocuiesc aceste metode. Alegerea finală a tratamentului este precedată de investigațiile descrise în articolul examinarea ficatului.

Se regenerează ficatul?

Da, ficatul se numără printre organele cu o capacitate excepțională de refacere. Poate reface țesutul pierdut, lucru folosit în chirurgia hepatică și la transplanturile de la donatori vii. După încetarea inflamației, de exemplu după oprirea alcoolului sau după vindecarea infecției virale, funcția organului se poate îmbunătăți semnificativ.

Regenerarea are însă limite. În cazul unei lezări de mulți ani se dezvoltă o cicatrizare permanentă (fibroză, ciroză) care nu poate fi inversată complet, deși în stadiul precoce fibroza se poate reduce parțial după îndepărtarea cauzei. De aceea sunt atât de importante depistarea precoce a bolii și îndepărtarea rapidă a cauzei ei, înainte să apară modificări ireversibile.

Cât durează refacerea ficatului?

Nu se poate indica un singur interval. O steatoză ușoară se poate remite în câteva luni după schimbarea alimentației și pierderea în greutate. După o hepatită acută, revenirea durează de la câteva săptămâni la câteva luni. În bolile cronice îmbunătățirea este treptată și necesită analize de control, iar ritmul ei depinde de gradul inițial de lezare.

Cum ar trebui să arate alimentația în cazul unui ficat bolnav?

Pentru majoritatea persoanelor cu boli hepatice, cea mai bună este o alimentație obișnuită, sănătoasă, echilibrată, și nu o „dietă pentru ficat” specială, plină de interdicții. Vechea dietă „ușor digerabilă”, bazată pe limitarea grăsimilor, nu mai este recomandată de rutină. Câteva principii generale:

• Mănâncă mese variate, regulate – legume, fructe, produse integrale, leguminoase, carne slabă, pește, ulei de măsline sau uleiuri vegetale.
• Limitează zaharurile simple și băuturile îndulcite – excesul de zahăr, inclusiv fructoza din băuturi, favorizează depunerea de grăsime în ficat.
• Limitează alimentele foarte procesate și mâncărurile foarte grase, prăjite; nu este însă nevoie să elimini complet grăsimile.
• Nu bea alcool, dacă ai o boală hepatică diagnosticată, în afară de cazul în care medicul decide altfel.
• Bea apă și menține o hidratare corectă.
• Ai grijă de greutatea corporală – în cazul excesului de greutate, scopul este o slăbire lentă, treptată (principiile alimentației sănătoase).

În boala avansată, alimentația este uneori modificată. La persoanele cu ciroză și ascită se limitează de obicei sarea. Riscul de malnutriție face ca înfometarea sau slăbirea drastică să nu fie recomandate, iar uneori se recomandă mese mai dese, mai mici, și evitarea pauzelor lungi între mese. Vechiul sfat de a limita proteinele la bolnavii cu ciroză este astăzi considerat, în majoritatea situațiilor, nepotrivit, deoarece deficitul de proteine înrăutățește starea de nutriție. Aceste recomandări le stabilește individual medicul sau dieteticianul.

Ce să mănânci și ce să eviți în steatoza hepatică?

În steatoza hepatică cel mai important lucru este reducerea greutății corporale, dacă există exces de greutate sau obezitate, precum și limitarea zaharurilor simple și a produselor foarte procesate. Eficientă poate fi o alimentație de tip mediteraneean, cu multe legume, pește, ulei de măsline și produse integrale, combinată cu mișcare regulată.

Multe studii arată că pierderea a câtorva procente până la peste zece procente din greutatea corporală reduce steatoza și inflamația, iar la o scădere mai mare poate fi ameliorată și fibroza. Important este să slăbești treptat: înfometările bruște și dietele-minune pot înrăutăți starea ficatului. Ajută exercițiile aerobice și cele de rezistență, chiar dacă nu duc la o scădere mare în greutate. Acest lucru se potrivește bine cu controlul colesterolului (cum scazi colesterolul), care este adesea crescut la aceleași persoane.

Este cafeaua bună pentru ficat?

Datele observaționale sugerează că persoanele care beau cafea în mod regulat se îmbolnăvesc mai rar de boli hepatice avansate și de cancer de ficat. Asta nu dovedește însă că cafeaua tratează, iar studiile nu permit stabilirea unei cantități care ar fi „terapeutică”. Nu există motiv să începi să bei cafea pentru ficat, dar nici nu este nevoie să renunți la ea dacă o tolerezi bine și medicul nu recomandă altfel, de exemplu din cauza hipertensiunii sau a tulburărilor de ritm cardiac.

Funcționează „curățarea ficatului”?

Nu. Ficatul este el însuși un organ de detoxifiere și nu are nevoie de „curățare” prin cure. Nu există dovezi credibile că posturile cu sucuri, spălăturile intestinale, curele cu ulei de măsline și lămâie sau așa-numitul „flush hepatic” elimină vreo „toxină” sau îmbunătățesc funcția ficatului. Bulgărașii verzi care apar după astfel de cure nu sunt depuneri din ficat, ci grăsime coagulată și sucuri digestive.

Unele astfel de practici pot face rău: pot provoca deshidratare, dezechilibre electrolitice, diaree, iar la persoanele cu litiază biliară pot declanșa colici sau pot bloca căile biliare. Mai pe larg despre acest mit scriem în articolul despre curățarea naturală a organismului.

Ce spunem despre armurariu și alte plante?

Armurariul (silimarina) este cea mai populară „plantă pentru ficat”. Studiile despre el dau rezultate mixte: se indică un posibil efect protector ușor, dar dovezile că ar îmbunătăți evoluția bolilor hepatice sau ar prelungi viața bolnavilor sunt limitate și neconcludente. Nu înlocuiește tratamentul cauzal. Mai multe despre el citești în articolul armurariul.

La fel stau lucrurile cu alte „ajutoare” populare: anghinarea, ciulinul, plantele coleretice sau amestecurile „pentru ficat”. Eficiența lor în bolile ficatului nu este bine documentată. Despre principiile generale ale utilizării în siguranță a plantelor scriem în ghidul despre plantele medicinale.

Pot plantele și suplimentele să lezeze ficatul?

Da. „Natural” nu înseamnă „sigur pentru ficat”. Au fost descrise leziuni hepatice după unele preparate din plante, extracte concentrate (inclusiv din ceai verde; vezi ceaiul verde), suplimente „pentru slăbit” și „pentru construirea mușchilor”, precum și după preparate cu anabolizante. Alte preparate interacționează cu medicamentele, modificându-le acțiunea.

Reguli de siguranță:

• nu folosi mai multe preparate simultan fără a te consulta cu medicul sau cu farmacistul,
• evită produsele cu compoziție sau proveniență neclară,
• oprește utilizarea și ia legătura cu medicul dacă apar icter, urină închisă la culoare, mâncărime sau greață,
• persoanele cu boală hepatică, gravidele și cele care alăptează ar trebui să discute fiecare preparat din plante cu medicul sau cu farmacistul.

Ce medicamente pot face rău ficatului?

Cel mai des discutat exemplu este paracetamolul: în dozele recomandate este de obicei sigur, dar supradozajul, inclusiv cel neintenționat, prin combinarea mai multor preparate care conțin această substanță, poate provoca o lezare severă a ficatului. Riscul este mai mare la consumul regulat de alcool și în malnutriție.

Lezarea ficatului o pot provoca și unele antibiotice, antifungice, antiepileptice, medicamente antituberculoase și altele. Asta nu înseamnă că nu au voie să fie luate: medicul evaluează beneficiile și riscurile și, la nevoie, controlează probele hepatice. Persoanele cu boli hepatice ar trebui să-și informeze de fiecare dată medicul și farmacistul despre diagnostic și să nu înceapă fără gândire medicamente fără prescripție. În sarcină se aplică reguli suplimentare (medicamentele în sarcină și în timpul alăptării).

Cum îți protejezi ficatul în fiecare zi?

• Nu depăși dozele medicamentelor, în special ale paracetamolului, și nu combina mai multe preparate care conțin aceeași substanță.
• Vaccinează-te împotriva hepatitei virale de tip B și, dacă există indicații, și de tip A.
• Limitează alcoolul, menține o greutate corporală normală și mișcă-te regulat.
• Nu culege și nu mânca ciuperci necunoscute – unele specii, precum buretele viperei, provoacă o lezare gravă a ficatului.
• Controlează regulat glicemia, tensiunea și lipidele, dacă ai tulburări ale acestora (colesterolul crescut).
• Folosește instrumente sterile la tatuaje, piercing și proceduri, nu împărți ace și accesorii de bărbierit.
• Fă analize ale ficatului dacă ai factori de risc: exces de greutate, diabet, consum excesiv de alcool sau un posibil contact cu virusurile.

Când te adresezi medicului?

Mergi la medic atunci când apar icter, urină închisă la culoare, scaune decolorate, mâncărime persistentă sau durere în hipocondrul drept, precum și atunci când rezultatele probelor hepatice sunt anormale (simptomele unui ficat bolnav). Merită să mergi și atunci când nu ai simptome, dar există factori de risc sau un rezultat al analizelor de sânge te îngrijorează.

Cheamă imediat ajutor dacă suspectezi o intoxicație cu ciuperci sau un supradozaj de medicamente, vomiți sânge, ai scaune negre sau apar somnolență bruscă ori confuzie. Nu aștepta ca simptomele să „treacă de la sine”. Informații de bază despre organ conține articolul ficatul – structură, funcții și boli.

Listă de control: ce să întrebi medicul

• Care este cauza lezării ficatului meu și poate fi ea îndepărtată?
• Cât de avansată este boala și cât de des ar trebui să mă controlez?
• Ce alimentație și ce activitate fizică îmi recomandați în cazul meu?
• Sunt sigure pentru ficat medicamentele și suplimentele pe care le iau?
• Pot bea alcool și am nevoie de vaccinări?