Cancerul de ficat – cauze, simptome, diagnostic și tratament

Cancerul de ficat este o tumoră malignă care se dezvoltă din celulele ficatului însuși. Cel mai frecvent tip este carcinomul hepatocelular (CHC), care în majoritatea cazurilor apare pe fondul cirozei sau al hepatitei virale cronice. Stadiul precoce nu dă, de regulă, simptome, de aceea este atât de importantă examinarea regulată a persoanelor din grupul de risc.

Trebuie deosebit de metastazele hepatice, adică leziunile provenite din tumori ale altor organe, de exemplu ale colonului sau ale sânului. Metastazele sunt în ficat mai frecvente decât cancerul primar, dar se tratează diferit, în funcție de tipul tumorii primare. Mai jos descriem cauzele, simptomele, diagnosticul, metodele de tratament și prognosticul cancerului de ficat, precum și ce poți face pentru a reduce riscul.

Care sunt tipurile de cancer de ficat?

Cancerele primare ale ficatului sunt mai multe boli diferite, cu evoluție diferită. Cel mai frecvent este carcinomul hepatocelular, care se dezvoltă din hepatocite, adică din celulele principale ale ficatului. Mai rar întâlnit este cancerul căilor biliare intrahepatice (colangiocarcinomul), care provine din celulele ce căptușesc căile biliare din interiorul ficatului.

La copii apare o tumoră foarte rară, numită hepatoblastom, tratată în centre specializate de oncologie pediatrică. O grupă cu totul diferită o constituie leziunile benigne, precum hemangioamele sau adenoamele, care sunt descoperite adesea întâmplător la ecografie și care nu sunt cancer, deși unele necesită supraveghere.

În continuare, când vorbim despre cancerul de ficat, ne referim în principal la carcinomul hepatocelular.

Ce provoacă cancerul de ficat?

Cel mai important factor de risc este ciroza hepatică, indiferent de cauza ei. Cancerul se dezvoltă cel mai des într-un organ care de ani de zile este lezat și reparat, iar celulele se divid excesiv. În afară de ciroză, riscul este crescut de:

• infecția cronică cu virusul hepatitei B sau C (hepatita B și C); virusul B poate provoca cancer și la persoane fără ciroză,
• consumul excesiv de alcool,
• boala hepatică steatozică asociată obezității, diabetului de tip 2 și sindromului metabolic (steatoza hepatică și ciroza),
• unele boli ereditare, de exemplu hemocromatoza (absorbția excesivă a fierului),
• fumatul – ca factor suplimentar,
• expunerea îndelungată la aflatoxine, adică toxinele mucegaiurilor din cerealele și nucile păstrate necorespunzător, ceea ce privește în principal unele regiuni ale lumii.

Cancerul de ficat apare mai des la bărbați și la persoanele în vârstă, deși se poate dezvolta la orice vârstă, mai ales în infecția virală de mulți ani. O parte dintre factorii de risc pot fi limitați: vaccinarea împotriva virusului B reduce riscul de cancer, iar tratamentul eficient al virusului B sau C și renunțarea la alcool scad riscul de lezare ulterioară a ficatului.

Care sunt simptomele cancerului de ficat?

În stadiul precoce, cancerul de ficat nu dă, de cele mai multe ori, niciun simptom. Când crește, pot apărea tulburări care se confundă ușor cu boala de bază a ficatului:

• durere sau senzație de greutate în partea dreaptă sus a abdomenului, uneori cu iradiere spre omoplatul drept,
• o masă nodulară palpabilă sub rebordul costal drept,
• scădere neintenționată în greutate și pierderea poftei de mâncare,
• slăbiciune, greață, senzație de sațietate rapidă,
• icter, mărirea abdomenului din cauza lichidului (ascită),
• la bolnavii cu ciroză, înrăutățirea bruscă a stării, de exemplu apariția ascitei sau a unui icter care înainte era stabil.

Tumora se poate și rupe sau sângera, ceea ce se manifestă prin durere abdominală bruscă, intensă, și slăbiciune. Toate aceste simptome pot fi provocate și de alte boli ale ficatului (simptomele unui ficat bolnav), deci prin ele însele nu dovedesc o tumoră. Ar trebui însă să ducă la investigații urgente, în special la o persoană cu ciroză.

Cine ar trebui să facă investigații de depistare a cancerului de ficat?

Investigațiile de depistare se recomandă persoanelor la care riscul este clar crescut, în primul rând bolnavilor cu ciroză hepatică și unei părți dintre persoanele cu hepatită cronică de tip B, chiar și fără ciroză. Programul depinde de cauza bolii, de vârstă și de alți factori, iar decizia aparține medicului curant.

Standardul este ecografia hepatică făcută de obicei la aproximativ șase luni, uneori cu determinarea alfa-fetoproteinei din sânge (AFP). Aceasta permite depistarea tumorii înainte de apariția simptomelor, când tratamentul este cel mai eficient. Persoanele sănătoase, fără boală hepatică cronică, nu au nevoie de astfel de investigații. O ecografie abdominală obișnuită nu înlocuiește însă controlul țintit: este bine ca examinarea să fie făcută de un medic cu experiență, care cunoaște istoricul bolii pacientului.

Cum se diagnostichează cancerul de ficat?

Diagnosticul cancerului de ficat se bazează pe investigațiile imagistice: când la ecografie se vede o leziune, aceasta se confirmă prin tomografie computerizată sau prin rezonanță magnetică cu substanță de contrast. În această tumoră, spre deosebire de multe altele, la un bolnav cu ciroză diagnosticul poate fi pus adesea fără biopsie, pe baza comportamentului caracteristic al tumorii după administrarea substanței de contrast.

Biopsia, adică recoltarea unui fragment din tumoră pentru examinare la microscop, se face atunci când imaginea nu este clară, când leziunea apare într-un ficat fără ciroză sau când rezultatul trebuie să influențeze alegerea tratamentului. În plus, se efectuează:

• analize de sânge: enzime hepatice, bilirubină, albumină, coagulare, hemogramă, AFP (un AFP crescut susține suspiciunea, dar un rezultat normal nu exclude cancerul),
• investigații care evaluează extinderea bolii, de exemplu tomografia toracică,
• evaluarea funcției ficatului și a gradului de ciroză, deoarece de ea depinde ce tratament este posibil.

O descriere generală a investigațiilor folosite pentru controlul ficatului găsești în articolul examinarea ficatului.

Cum se stabilește stadiul cancerului de ficat?

Stadiul se evaluează luând în considerare nu doar tumora în sine, ci și cât de funcțional este restul ficatului și care este starea generală a bolnavului. Aceasta este o diferență importantă față de multe alte tumori, deoarece cancerul apare într-un organ care este el însuși bolnav.

În practică se iau în calcul:

• numărul, dimensiunea și localizarea tumorilor și dacă acestea invadează vasele de sânge,
• prezența metastazelor în afara ficatului,
• gradul de insuficiență hepatică (se folosesc scale bazate pe rezultatele analizelor de sânge și pe simptome, de exemplu scala Child-Pugh),
• starea generală a bolnavului, adică capacitatea de a funcționa în viața de zi cu zi.

Pe această bază, echipa de medici stabilește dacă este posibil un tratament cu șanse de vindecare sau mai degrabă un tratament care controlează boala.

Cum se tratează cancerul de ficat?

Alegerea tratamentului depinde de dimensiunea și numărul tumorilor, de starea restului ficatului (gradul de ciroză), de starea generală a bolnavului și de prezența metastazelor. Decizia este luată cel mai bine de o echipă multidisciplinară: hepatolog, chirurg, oncolog, radiolog intervențional. Metodele includ cele descrise mai jos.

Tratament cu scop de vindecare

• Rezecția – îndepărtarea chirurgicală a tumorii. Este posibilă atunci când restul ficatului este suficient de funcțional pentru a funcționa după operație. Ficatul se reface parțial, dar la bolnavii cu ciroză rezerva este limitată.
• Transplantul de ficat – la bolnavi selectați, dacă tumora îndeplinește anumite criterii de dimensiune și număr de leziuni. Tratează simultan tumora și ficatul ciroziat, dar necesită evaluare pentru includere pe listă și așteptarea unui organ.
• Ablația – distrugerea unei tumori mici cu ajutorul căldurii (de exemplu unde radio sau microunde) introdusă printr-un ac prin piele, sub control imagistic. La bolnavii cu leziuni mici poate fi comparabilă cu operația.

Tratament care controlează boala

• Tratamentul transarterial – administrarea unui medicament antitumoral sau a unor substanțe care închid vasele ce hrănesc tumora direct în artera hepatică (chemoembolizare, radioembolizare).
• Radioterapia – în situații alese, de exemplu radioterapia stereotactică de precizie.
• Tratamentul sistemic – medicamente țintite (de exemplu inhibitori de kinaze) și imunoterapie, folosite în boala avansată. În ultimii ani au apărut mai multe opțiuni noi, inclusiv combinații de medicamente imunologice, care prelungesc viața bolnavilor mai des decât schemele vechi. Disponibilitatea și rambursarea depind de reglementările naționale în vigoare.

În paralel se tratează boala de bază a ficatului, de exemplu infecția virală. La persoanele care nu pot primi tratament antitumoral se aplică îngrijire care ameliorează simptomele.

Cum arată viața în timpul tratamentului?

Tratamentul cancerului de ficat este de obicei un proces lung și necesită controale regulate. O parte importantă a îngrijirii este tratarea simptomelor, de exemplu a durerii, a ascitei sau a mâncărimii, precum și sprijinul nutrițional, deoarece bolnavii își pierd adesea masa musculară și pofta de mâncare. În ciroză se limitează de obicei sarea și se evită pauzele lungi între mese, iar eventualele recomandări privind proteinele sunt stabilite de un dietetician sau de medic.

Merită să raportezi medicului toate tulburările noi și să nu folosești pe cont propriu plante sau suplimente care pot încărca ficatul sau pot interacționa cu medicamentele oncologice. Mai multe despre rolul alimentației și despre miturile legate de „susținerea” organului citești în articolul tratamentul ficatului. Util poate fi și sprijinul psihologic pentru bolnav și apropiați, precum și discuția despre planul de îngrijire, dacă boala este avansată.

Care este prognosticul?

Prognosticul depinde în primul rând de stadiul în momentul diagnosticului și de cât de funcțional este restul ficatului. Când boala este depistată precoce și este posibil un tratament radical (operație, transplant, ablație), șansele de supraviețuire îndelungată sunt clar mai bune decât în boala avansată. Din păcate, cancerul de ficat este adesea diagnosticat târziu, deoarece mult timp nu doare.

În stadiul diseminat, tratamentul urmărește prelungirea vieții și ameliorarea simptomelor. Chiar și după un tratament eficient este posibilă recidiva, și pentru că un ficat ciroziat favorizează în continuare apariția unor leziuni noi, de aceea este necesar controlul după tratament. Prognosticul individual se discută cel mai bine cu medicul curant, deoarece statisticile generale nu descriu un singur pacient.

Se poate reduce riscul de cancer de ficat?

Da, deși nu poate fi exclus complet. Cele mai eficiente măsuri sunt:

• vaccinarea împotriva hepatitei virale de tip B (și vaccinarea copiilor),
• efectuarea testelor pentru HBV și HCV, dacă a existat riscul unei infecții, și urmarea tratamentului și a controalelor în caz de infecție,
• limitarea alcoolului, iar în ciroză renunțarea completă la el,
• menținerea unei greutăți corporale normale și controlul diabetului, al tensiunii și al lipidelor (principii verificate de slăbire),
• renunțarea la fumat,
• controale regulate, dacă ai ciroză sau hepatită cronică.

O descriere generală a organului găsești în articolul ficatul – structură, funcții și boli.

Este ereditar cancerul de ficat?

Cancerul de ficat în sine nu este, de obicei, o boală ereditară. Apariția în familie rezultă cel mai adesea din factori de risc comuni: infecția cu virusul B transmisă de la mamă la copil, un stil de viață asemănător sau expuneri comune. Excepție fac bolile congenitale rare care duc la ciroză, de exemplu hemocromatoza, în care se moștenește predispoziția la lezarea ficatului, nu tumora în sine.

Dacă în familie au existat tumori hepatice sau boli ale ficatului, merită să spui acest lucru medicului și să întrebi dacă sunt indicate investigații pentru virusuri sau boli metabolice.

Când te adresezi medicului?

Mergi la medic dacă ai ciroză sau hepatită cronică și apar simptome noi: durere abdominală, scădere în greutate, icter, mărirea abdomenului, slăbiciune în creștere. Mergi la medic și dacă nu ai fost niciodată testat pentru virusuri, iar în trecut ai avut un posibil contact cu sângele. Nu aștepta controlul programat dacă apare ceva îngrijorător între vizite.

Ajutor urgent (112) necesită vărsăturile cu sânge, scaunele negre, confuzia sau somnolența bruscă, durerea abdominală intensă, apărută brusc, precum și slăbiciunea bruscă cu paloare și puls accelerat, care pot indica o sângerare.

Întrebări de pus medicului

• Ce tip de tumoră este și cât de avansată este boala?
• Cât de funcțional este restul ficatului meu și ce înseamnă asta pentru alegerea tratamentului?
• Pot fi candidat pentru operație, ablație sau transplant?
• Care sunt beneficiile așteptate și efectele adverse ale tratamentului propus?
• Cât de des voi fi controlat după tratament și ce simptome ar trebui să mă determine să iau legătura mai devreme?