Tensiunea arterială scăzută – simptome, cauze și ce faci

Tensiunea arterială scăzută (hipotensiunea) înseamnă de obicei valori sub aproximativ 90/60 mm Hg. În sine nu este o boală: la multe persoane sănătoase, mai ales tinere și slabe, o astfel de tensiune este pur și simplu norma lor și nu provoacă nicio acuză. Vorbim despre o problemă atunci când este însoțită de simptome precum amețeli, leșin sau slăbiciune, ori când tensiunea a scăzut brusc și semnificativ.

Mai jos descriem cum recunoști simptomele unei tensiuni prea mici, de unde apare ea, ce investigații merită făcute, ce poți face acasă și când trebuie să ceri ajutor. Despre cealaltă față a acestei probleme scriem în articolul hipertensiunea arterială – simptome, diagnostic și tratament.

Ce tensiune este considerată scăzută?

Se consideră scăzută de obicei o tensiune sistolică sub 90 mm Hg sau diastolică sub 60 mm Hg. Nu există însă o limită unică de la care devine dăunătoare. Dacă cineva are de ani de zile 95/60 și se simte bine, cel mai adesea aceasta este norma lui individuală. Mai importante decât cifra sunt simptomele și faptul dacă tensiunea a scăzut brusc față de valorile obișnuite.

Merită să ții minte că tensiunea se schimbă pe parcursul zilei. Poate fi mai mică noaptea, după masă, pe căldură și după efort. O singură valoare mică, mai ales dacă a fost măsurată incorect (manșetă prea mare, măsurare imediat după baie), nu este un temei pentru diagnostic. Regulile unei măsurători corecte le descriem în articolul despre hipertensiune și ele se aplică la fel când suspectezi hipotensiunea.

Care sunt simptomele tensiunii scăzute?

Cele mai frecvente simptome ale tensiunii scăzute sunt amețelile, întunecarea vederii după ridicarea rapidă în picioare, slăbiciunea și senzația de oboseală. Ele apar pentru că organele, în primul rând creierul, primesc pentru scurt timp prea puțin sânge. Pot apărea și greață, paloare, iar în cazurile mai grave leșin.

Un set mai complet de acuze include:

• amețeli și senzația de „puncte în fața ochilor”, mai ales după ridicarea rapidă în picioare,
• slăbiciune, senzație de oboseală, somnolență și dificultăți de concentrare,
• greață, paloare, mâini reci și transpirate,
• palpitații sau puls accelerat,
• vedere încețoșată, zgomote în urechi,
• leșin sau stări presincopale.

Simptomele sunt nespecifice, deci nu se datorează întotdeauna tensiunii. Oboseala și amețelile au zeci de cauze, de la anemie la boli ale tiroidei. Dacă acuzele se repetă, merită să îți măsori tensiunea în momentul în care apar și să notezi rezultatele împreună cu împrejurările, de exemplu „după ridicarea din pat, după prânz, pe căldură”.

De unde apare tensiunea scăzută?

Tensiunea scăzută are multe cauze, de la cele complet inofensive, precum constituția individuală sau deshidratarea, până la cele grave, precum bolile de inimă, cele hormonale sau o hemoragie. De aceea este important ca la o persoană cu simptome să se stabilească în ce situație ne aflăm.

Cauze benigne și adesea trecătoare

• particularitate individuală sau constituțională – tensiune scăzută „dintotdeauna”, fără simptome,
• deshidratare (căldură, diaree, vărsături, febră, băut prea puțin),
• statul îndelungat în picioare într-un loc, o baie fierbinte sau saună, ridicarea bruscă din pat sau de pe scaun,
• o masă copioasă, după care o parte din sânge se îndreaptă spre tubul digestiv,
• sarcina, mai ales în prima ei jumătate,
• efort mare cu hidratare insuficientă, înfometare și subnutriție.

Cauze care necesită investigații

• medicamente: pentru hipertensiune și pentru inimă, diuretice, vasodilatatoare, pentru prostată, unele antidepresive și medicamente folosite în boala Parkinson, precum și somniferele și sedativele,
• boli de inimă: ritm foarte lent sau foarte rapid, boli ale valvelor, insuficiență cardiacă, infarct,
• tulburări hormonale: insuficiența suprarenalelor sau a tiroidei (vezi simptomele unei tiroide bolnave),
• anemie și pierdere de sânge, inclusiv ascunsă, de exemplu din tubul digestiv,
• infecții și alte stări grave care duc la o scădere bruscă a tensiunii (șoc septic),
• reacție alergică severă (anafilaxie),
• tulburări ale sistemului nervos care reglează tensiunea, de exemplu în diabet sau în boala Parkinson,
• carențe nutriționale, de exemplu de vitamina B12 sau acid folic, care pot duce la anemie.

Amețelile însoțite de un puls în afara valorilor normale merită corelate cu informațiile din articolul pulsul normal – ce puls este normal.

Ce este hipotensiunea ortostatică?

Hipotensiunea ortostatică este o scădere a tensiunii după adoptarea poziției în picioare: de obicei cu cel puțin 20 mm Hg pentru tensiunea sistolică sau 10 mm Hg pentru cea diastolică în câteva minute. Provoacă amețeli și întunecarea vederii, uneori leșin. Cel mai adesea se datorează deshidratării, medicamentelor sau tulburărilor de reglare nervoasă.

În mod normal, după ridicarea în picioare sângele se duce spre picioare, iar organismul, în câteva secunde, îngustează vasele și accelerează inima pentru a menține tensiunea. Când acest mecanism nu funcționează sau când în vase este prea puțin sânge, apar simptomele. Mai des se întâmplă la persoanele în vârstă, deshidratate și care iau medicamente ce scad tensiunea.

Diagnosticul îl stabilește medicul pe baza măsurătorilor în poziție culcată, apoi după 1 și 3 minute de stat în picioare. Nu merită să minimalizezi acest fenomen la vârstnici, pentru că o cădere poate duce la fracturi, iar riscul de fracturi crește când oasele sunt slăbite (vezi osteoporoza – simptome și factori de risc).

Alte tipuri de scăderi ale tensiunii

• Sincopa reflexă (vasovagală): scădere bruscă a tensiunii și a pulsului după durere, la vederea sângelui, după statul îndelungat în picioare sau după emoții puternice. De obicei este precedată de greață, transpirație și întunecarea vederii. Este frecventă și cel mai adesea nepericuloasă.
• Scădere după masă: apare mai ales la persoanele în vârstă, după o masă copioasă, bogată în carbohidrați.
• Șocul: tensiune foarte scăzută cu semne de insuficiență circulatorie (paloare, piele rece, confuzie). Este o stare care pune viața în pericol.

Cum se stabilește cauza tensiunii scăzute?

Medicul începe cu anamneza: când apar simptomele, ce medicamente iei, cât lichid bei, dacă în familie au existat leșinuri. Măsoară tensiunea în poziție culcată și în picioare și verifică pulsul. Adesea acest lucru este suficient pentru a diagnostica hipotensiunea ortostatică sau pentru a indica un medicament drept cauză.

La nevoie se recomandă investigații suplimentare:

• hemoleucogramă (excluderea anemiei),
• glicemie, electroliți (sodiu, potasiu) și creatinină,
• TSH și alte analize hormonale, inclusiv evaluarea funcției suprarenalelor, dacă există suspiciune,
• EKG, iar în caz de ritm neregulat sau leșinuri – înregistrarea pe 24 de ore a ritmului inimii (holter),
• monitorizarea tensiunii pe 24 de ore (holter tensional),
• ecografie cardiacă în caz de suspiciune de boală de inimă,
• în cazuri selectate, testul de înclinare (tilt test), adică măsurători pe o masă care schimbă poziția corpului.

Intervalele de referință ale rezultatelor depind de laborator, de aceea interpretarea revine întotdeauna medicului.

Ce să faci când tensiunea este scăzută?

Dacă te simți rău, așază-te sau întinde-te, de preferat cu picioarele ridicate. Bea apă sau altă băutură, iar când simptomele trec, ridică-te încet. Aceste măsuri sunt de obicei suficiente în cazul unei scăderi ușoare a tensiunii legate de deshidratare sau de o schimbare prea bruscă a poziției.

Pentru a preveni episoadele:

• bea regulat pe parcursul zilei și evită deshidratarea, mai ales pe căldură și în timpul bolilor cu febră,
• ridică-te încet, iar înainte de a te da jos din pat stai o clipă pe margine și mișcă tălpile,
• evită statul îndelungat în picioare fără mișcare și băile foarte fierbinți,
• mănâncă mese mai mici și mai dese, în loc de una singură foarte copioasă,
• limitează alcoolul,
• la nevoie, poartă ciorapi compresivi potriviți, după consultarea medicului,
• încordează mușchii picioarelor și ai fesierilor sau încrucișează picioarele când simți că se apropie leșinul,
• fă mișcare regulat, care îmbunătățește capacitatea generală a sistemului circulator.

Cafeaua și sarea cresc tensiunea scăzută?

O ceașcă de cafea sau de ceai tare poate crește tensiunea pe termen scurt, dar nu este o soluție pentru o problemă cronică, iar excesul de cafeină poate accentua palpitațiile și poate tulbura somnul. Creșterea cantității de sare din alimentație este uneori recomandată în anumite tipuri de hipotensiune, însă decizia trebuie luată de medic.

Nu se face pe cont propriu, mai ales în cazul bolilor de inimă, de rinichi sau al hipertensiunii, care poate coexista cu episoadele de valori scăzute. La multe persoane sarea din alimentație crește riscul de hipertensiune, deci nu este o recomandare pentru toți. La fel, nu există justificare pentru a apela la plante sau preparate care „cresc tensiunea” fără consult, pentru că ingredientele și efectul lor sunt uneori incerte, iar unele interacționează cu medicamentele.

Dacă tensiunea scăzută este provocată de medicamente, nu le întrerupe pe cont propriu – medicul poate schimba doza, momentul administrării sau preparatul. În hipotensiunea ortostatică cronică, când metodele generale nu sunt suficiente, medicii specialiști pot lua în considerare tratamentul medicamentos, dar aceasta este întotdeauna o decizie individuală.

Tensiunea scăzută la vârstnici, în sarcină și la tineri

Persoanele în vârstă

La persoanele în vârstă tensiunea scăzută apare mai des, pentru că reflexele care reglează tensiunea slăbesc, iar numărul de medicamente luate este mai mare. Amețelile și căderile sunt aici deosebit de periculoase, de aceea medicul poate reduce dozele medicamentelor pentru hipertensiune sau poate schimba momentul în care sunt luate. Nu face acest lucru pe cont propriu. La vârstnici merită să se măsoare tensiunea și în poziție verticală.

Sarcina

În sarcină tensiunea scade adesea în prima jumătate, iar amețelile dispar de obicei. Femeile gravide ar trebui să evite statul îndelungat culcate pe spate, pentru că uterul mărit poate comprima vasele mari și accentua senzația de rău. Leșinurile bruște, sângerarea sau durerea puternică de abdomen necesită o evaluare medicală urgentă. Mai multe despre etapele sarcinii găsești în articolul sarcina lună de lună.

Persoanele tinere

La persoanele tinere și slabe, în special la fete și femei, tensiunea scăzută este foarte frecventă și în majoritatea cazurilor nu necesită tratament. Ajută mesele regulate, apa, somnul și mișcarea. Dacă în familie au existat leșinuri bruște, iar episoadele sunt frecvente sau apar în timpul efortului, trebuie să îi spui medicului, pentru că pot avea o cauză cardiacă.

Este periculoasă tensiunea scăzută?

Tensiunea cronică, ușor scăzută, fără simptome, de obicei nu este periculoasă. Persoanele cu o astfel de tensiune au adesea un risc mai mic de boli de inimă și de vase decât cele cu hipertensiune. Periculoasă poate fi tensiunea scăzută care apare brusc, este însoțită de simptome sau are o cauză gravă.

Complicațiile posibile sunt căderile și traumatismele în timpul leșinului (inclusiv la volan), iar în cazurile grave ischemia organelor în cursul șocului. La persoanele cu simptome merită așadar să se stabilească cauza, nu doar să se „aștepte să treacă”.

Când te prezinți la medic?

Merită să mergi la medic atunci când amețelile, leșinurile sau slăbiciunea se repetă, îngreunează activitățile zilnice sau au apărut după începerea unui medicament nou. Merită să o faci și atunci când tensiunea, care de obicei era normală, a scăzut vizibil fără o cauză evidentă. Medicul va recomanda analizele de bază, de exemplu hemoleucograma, glicemia, electroliții, iar la nevoie EKG sau investigații suplimentare.

Sună imediat la 112 dacă tensiunea scăzută este însoțită de:

• pierderea cunoștinței, mai ales după un traumatism sau însoțită de durere în piept,
• dificultăți de respirație, durere în piept sau bătăi ale inimii foarte rapide și neregulate,
• paloare, piele rece și umedă, confuzie, respirație foarte rapidă (posibile semne de șoc),
• scaune negre, vărsături cu sânge sau alte semne de sângerare,
• febră mare cu frisoane și dezorientare,
• umflarea feței sau a limbii, respirație șuierătoare după o înțepătură de insectă, după consumul unui aliment sau după administrarea unui medicament (posibilă anafilaxie).

Listă de verificare înainte de vizita la medic

• Notează când apar simptomele, cât durează și ce le precede.
• Măsoară tensiunea și pulsul în timpul simptomelor, precum și în poziție culcată și după câteva minute de stat în picioare.
• Scrie toate medicamentele pe care le iei, inclusiv cele fără rețetă, precum și suplimentele.
• Notează cât lichid bei și dacă în ultima vreme ai avut diaree, vărsături sau febră.
• Întreabă medicul dacă vreunul dintre medicamente poate fi cauza simptomelor.